De ce nu s-au dus românii la vot

Liviu Dragnea şi Patriarhul Daniel FOTO Inquam Photos

Majoritatea românilor a preferat să nu voteze la referendum, dând astfel un vot de blam celui mai mare partid politic aflat la guvernare, mânaţi de teama că liderul PSD, Liviu Dragnea, ar putea beneficia de pe urma unor modificări aduse Constituţiei.

Rezultatul dezastruos al referendumului, la care au participat doar 3,7 milioane de români dintr-un total de peste 18 milioane aflaţi pe listele de votare, e o înfrângere a celui mai mare partid aflat la guvernare, Partidul Social Democrat (PSD), dar mai ales a liderului PSD, Liviu Dragnea, cel mai aprig susţinător al referendumului. În fapt, nu toleranţa românilor faţă de minorităţile sexuale i-a făcut pe cei mai mulţi co-naţionali să stea în case în zilele de 6 şi 7 octombrie, ci teama că PSD şi liderul său ar putea fi principalii beneficiari ai unor potenţiale modificări aduse Constituţiei României. Practic, tentaţia de a folosi electoral această temă, insuficient dezbătută în spaţiul public, a făcut ca reacţia oamenilor să fie una inversă faţă de cea aşteptată de politicieni şi de biserică.

„Nu e vorba neaparat de absenteism, ci este un vot de blam. Românii au preferat să nu voteze împotrivă, ci mai degrabă au preferat să nu se prezinte. E cât se poate de clar că, din cei care nu s-au dus la vot, cea mai mare parte o reprezintă heterosexualii şi nu neaparat simpatizanţii comunităţii LGBT, dat fiind faptul că e vorba de 80% din populaţie care a stat acasă. Totuşi, sunt oameni care nu au vrut să cadă în plasa intinsă de politicieni şi, în special, de liderul PSD, Liviu Dragnea”, susţine pentru „Adevărul”, sociologul Alfred Bulai. 

„În rândul populaţiei, reacţia cea mai amplă, a fost următoarea: <<nu mă duc să votez pentru Dragnea>>. Percepţia a fost că Liviu Dragnea şi-a asumat personal acest referendum”, a completat analistul politic Stelian Tănase. 

Votanţii de la sate sau cum reţelele de activism costă bani 

Pe de altă parte, specialiştii spun că nu doar liderul PSD a avut de pierdut, ci toate partidele politice care au încercat să câştige capital de imagine odată cu acest referendum, deloc ieftin pentru statul român. Problema, afirmă aceştia, este că majoritatea primarilor au ales să nu îi răsplătească cu pomeni electorale pe votanţii din zonele foarte sărace, aşa cum obişnuiesc să facă la alegerile parlamentare, locale sau prezidenţiale, care au cu totul altă miză. „Să nu uităm că, teoretic, o prezenţă de 10% - 15% o ai în mod natural la alegeri. Asigurarea unui prag de 30% o putea asigura PSD-ul de unul singur. Doar că depăşirea acestui prag era condiţionată de un lucru: cât de mult îşi doreau liderii locali ca acest referendum să treacă, iar Dragnea să fie întronat ca marele strateg în materie electorală. Dacă eşti un partid care obişnuieşte o parte a electoratului cu diverse pomeni în prag de alegeri, atunci când nu mai faci acest lucru, se vede. Reţelele de activism costă nişte bani în alegeri. S-a văzut cât se poate de clar că acele categorii care votează în mod obişnuit, de această dată nu au ieşit la vot”, a completat Alfred Bulai.

BOR, alt mare perdant al acestui referendum

„O mare parte din oameni gândesc în România. Nu mai merge ca în 1930. Cu toate acestea, vectorii de imagine ai aşa-numitei Coaliţii pentru Familie au fost dezastruoşi. Ne-au adus aminte de legionari. Au avut o prezenţă lipsită de carismă şi un discurs al urii plin de minciuni, precum mesajul prin care se transmitea că <<vin homosexualii să ia copii>>. A fost o lipsă de dezbatere a unor probleme reale, manipularea şi minciuna au fost atât de mari încât au convins oamenii să nu iasă la vot”,  apreciază şi sociologul Gelu Duminică. 

În plus, mesajul transmis de liderii unor partide politice şi de cei ai Coaliţiei pentru Familie, prin care se amintea că România „este o ţară creştină” a venit în contradicţie cu „răsfăţul” în care trăiesc liderii religioşi, furturile din bani publici anchetate de procurori şi scandalurile homosexuale care se petrec în sânul Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Şi tocmai BOR este un alt mare perdant al acestui refendum, susţine şi Adrian Zăbavă, consultant politic. 

„Îmi este greu să cred că la nivelul acestei instituţii ar putea exista o altă orientare după aceste rezultate. Efectiv, BOR, aflată într-un declin de imagine şi încredere, prin susţinerea acestei iniţiative a ales să apese pe acceleraţie în această direcţie. Tema referendumului a dost doar un mijloc prin care diverse persoane publice au vrut să-şi arate puterea. Lucru valabil şi pentru BOR”, a declarat, pentru „Adevărul”, Adrian Zăbavă. 

Faptul că miza refendumului nu a fost una relevantă s-a văzut în prezenţa la urne, susţine şi psihologul Mihai Copăceanu, potrivit căruia oamenii sunt mai degrabă interesaţi de problemele lor imediate şi au un interes mai ridicat în a participa la alegeri locale, parlamentare sau prezidenţiale.

„Nu e ceva ce le-ar schimba direct vieţile românilor”, a arătat Mihai Copăceanu. 

În rândul populaţiei, reacţia cea mai amplă, a fost următoarea: <<nu mă duc să votez pentru Dragnea>> Stelian Tănase, analist politic

Cine a avut de câştigat şi cine a avut de pierdut

„În niciun caz nu au câştigat liberalismul, progresismul, toleranţa”, spune şi sociologul Barbu Mateescu. „A pierdut însă conservatorismul importat ne-dibace. Prezenţa a fost de fapt colosală având în vedere disonanţa dintre priorităţile românilor şi tema referendumului. Minorităţile sexuale în România nu au beneficiat vreodată de o susţinere formală. Nu există cazuri răsunătoare de vedete care să-şi fi asumat public, pe termen lung, o orientare sexuală diferită de a majorităţii. Campania pro-referendum, caustică şi bazată în bună parte pe propagandă neagră, a dăunat cauzelor conservator-tradiţionaliste din România şi a schimbat perspectiva unei părţi a societăţii, în special în mediul urban, cu privire la minorităţile care erau ţinta acelei campanii”, a subliniat specialistul. 

În opinia acestuia, Liviu Dragnea avea nevoie de o validare populară pentru a da încredere militanţilor în vederea scrutinelor din 2019-2020. „Liderul PSD va plăti pentru acest fapt, nu e un om politic atât de puternic pe cât crede lumea. A încasat de pe urma acestui exces de imagine iar acum a venit vremea scadenţei”, a conchis analistul politic Stelian Tănase. 

Este o înfrângere strict pentru PSD şi strict pentru Liviu Dragnea. Vorbim de un referendum organizat pentru că liderul PSD avea un motiv tactic, personal, la care s-a alipit tabăra religioşilor   Sorin Ioniţă, preşedinte Expert Forum

Cum a greşit Biserica în strategia de mobilizare a enoriaşilor 

„Un succes nedeplin ne cheamă la mai multă speranţă şi lucrare“, aşa califică Patriarhia Română prezenţa la referendumul pentru modificarea definiţiei familiei în Constituţie. „Atitudinea pe care românii şi-au asumat-o, prin participare la vot sau prin neprezentare la vot, trebuie respectată şi analizată, iar democraţia bazată pe libertatea civică trebuie cultivată mai intens prin informare corectă şi permanentă privind tema dezbătută public (...) ne-a oferit posibilitatea de a cunoaşte gradul de secularizare al societăţii româneşti de astăzi, precum şi principalele poziţionări din societate privind afirmarea şi apărarea valorilor morale bazate pe credinţa în Dumnezeu şi istoria bimilenară a poporului român“, mai susţin reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române.

Un dezastru pentru Patriarhia Română 

Alexandru Racu, doctor în filosofie politică şi teologie, afirmă că reacţia Bisericii este una previzibilă. Totodată, Racu subliniază că „rezultatul prezenţei la referendumul pentru definirea familiei reprezintă un dezastru pentru Biserica Ortodoxă Română. De ce? Înalţii clerici BOR au transmis că participarea la vot reprezintă un test al asumării credinţei creştin-ortodoxe. Or, vedem că prezenţa la scrutin a fost foarte slabă, deşi peste 86% dintre cetăţenii români sunt botezaţi în religia creştin-ortodoxă. Mai mult, ceea ce este realmente ridicol este că Patriarhia descrie acest eşec ca fiind «un succes nedeplin»“, încheie doctorul în filosofie politică.

La rândul său, politologul Camil Pârvu spune că Biserica a greşit în strategia de mobilizare a enoriaşilor, făcând apel doar la obedienţă, nu şi la argumente. „Dincolo de beţia puterii conferită de resursele masive pe care statul român le pune necondiţionat la dispoziţia sa, Biserica nu a formulat niciun argument public pentru votul pe care îl cerea societăţii. Propaganda dementă din ultimele zile nu era despre argumente, desigur. Dimpotrivă, BOR a cerut direct, întregii societăţi, o dovadă colectivă de credinţă şi supunere. Concret, Biserica le-a cerut imperativ cetăţenilor acestei ţări să «mărturisească», adică să afirme adevărul sfânt revelat. Nu să dezbată, nu să argumenteze, nu să critice, ci să «mărturisească» un adevăr gata formulat, să renunţe la judecată în favoarea autorităţii ecleziale. Repet, au cerut asta unei societăţi întregi“, atrage atenţia politologul pe Facebook.