Curtea Supremă se gândeşte să conteste decizia CCR cu privire la completele de 5 judecători la Curtea Europeană de Justiţie
0
Curtea Supremă ar putea ataca la Curtea de Justiţie a Uniuniii Europene decizia Curţii Constituţionale cu privire la nelegala compunere a completelor de 5 judecători.
Sesizarea este luată în calcul de judecătorii Curţii Supreme, care vor să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completelor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac, informează Agerpres.
De altfel, sunt nu mai puţin de trei întrebări pe care Înalta Curte ia în calcul să le adreseze Curţii Europene, toate trei referindu-se, în esenţă, la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.
Posibilitatea sesizării CJUE a fost ridicată din oficiu de completul care judecă dosarul „Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnată definitv la 6 ani de închisoare cu executare, magistraţii dorind lămuriri de la instanţa europeană în legătură cu deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene. Elena Udrea este acuzată în acest dosar şi de o tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
De asemenea, Instanţa supremă vrea să afle dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.
Instanţa supremă urmează să ia pe 22 aprilie o decizie în acest caz, DNA şi avocaţii inculpaţilor având posibilitatea să depună în scris puncte de vedere.
Curtea Supremă aduce în discuţie trei întrebări
1. Articolele din legislaţia europeană privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi principiul securităţii juridice se opun deciziei CCR în cazul completurilor de 5 judecători, în sensul creării unor cai extraordinare de atac împotriva sentinţelor definitive?
2. Prevederile europene se opun deciziei CCR potrivit căreia un complet din care face parte un judecător cu funcţie de conducere care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei reguli transparente, cunoscute şi necontestate de părţi, ar fi lipsit de independenţa şi imparţialitate?
3. Aplicarea prioritară a dreptului european permite unei instanţe de judecată să înlăture aplicarea unei decizii CCR, vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional?
În dosarul ”Gala Bute”, Elena Udrea a depus o contestaţie, prin care solicită anularea condamnării de 6 ani închisoare, avocaţii săi invocând decizia Curţii Constituţionale privind modalitatea nelegală de constituire a completurilor de cinci judecători de la Instanţa supremă.
Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA pentru mai multe infracţiuni, printre care şi folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
Anul trecut, Curtea Constituţională a decis, la sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a compus nelegal completurile de 5 judecători în perioada 2014 – 2018. Decizia CCR a deschis calea pentru toţi demnitarii condamnaţi în această perioadă că ceară contestarea sentinţelor defintive. Ministerul Justiţiei a pregătit chiar un proiect de ordonanţă de urgenţă în acest sens, pe care l-a trimis pe circuitul de avizare. Unul dintre principalii beneficiari ai unei astfel de măsuri ar fi chiar liderul PSD, Liviu Dragnea, care ar scăpa de condamnarea definitivă primită în 2016 în dosarul referendumul.
Se încarcă comentariile...
