Cum a scăpat fiul lui Sile Cămătaru din arest. Portiţele din legea penală speculate de clanurile de interlopi

Fiul lui Sile Cămătaru a fost eliberat luni seară din arestul poliţiei după ce victima sa, un bărbat de 29 de ani pe care acesta îl înjunghiase, şi-a retras plângerea – o practică despre care oamenii din sistem susţin că avantajează clanurile de interlopi şi pe cei cu resurse financiare.

Albert Balint, fiul cunoscutului interlop Sile Cămătaru, a fost eliberat luni seară din arestul poliţiei Timiş, după ce victima sa, un bărbat de 29 de ani pe care l-a înjunghiat la intrarea într-un club din Timişoara în luna octombrie, şi-a retras plângerea. O metodă prin care mulţi membrii ai clanurilor interlope au reuşit să scape de cătuşe. Asta pentru că retragerea unei plângeri penale, ca urmare a înţelegerii dintre victimă şi infractor atrage, potrivit legii, încheierea cazului. Chiar şi în cazul unor infracţiuni violente, plângerea prealabilă este obligatorie. 

„Am atras atenţia asupra acestei probleme încă de acum trei ani, când au fost modificate Codurile penale, că existenţa posibilităţii înlăturării răspunderii penale prin împăcarea părţilor, în special în cazul infracţiunilor violente reprezintă un grav pericol social. Vedem adeseori acest efect pervers al legii în cazurile de furt calificat. Sunt bande de hoţi care sparg 20-30 de locuinţe, însă anchetatorii reuşesc să strângă probe concludente în poate trei sau patru cazuri. Atunci hoţii vin cu propuneri avantajoase pentru victime să-şi retragă plângerile şi, în urma înţelegerii, infractorii scapă. Toate costurile unei astfel de anchete, vorbim de timpul în care poliştii strâng probele, timp în care nu se pot ocupa de alte cazuri, sunt de izbelişte. Apoi avem cazuri de infracţiuni violente. Putem fi siguri că aceste tendinţe violente ale unei persoane nu pot reapărea în alte momente? Mai ales dacă acesta ştie că există posibilitatea ca, prin plata unei sume de bani, să scape de pedeapsa legală. Şi în cazul de faţă, nu putem exclude posibilitatea plăţii unei sume de bani, dar nici şantajul cu alte fapte, în contextul în care şi victima este membru al unui alt clan. Deci vorbim de o serie de infracţiuni ce scapă de braţul legii. Vorbim de o prevedere legală ce avantajează foarte mult aceste clanuri de interlopi, persoanele ce deţin resurse financiare, care au avocaţi foarte buni ce îi instruiesc cum anume să comită infracţiunile. Practic legea le permite să scape basma curată, ceea ce nu face decât să le crească statutul în lumea interlopă. Practic arată că beneficiază de imunitate, că sunt deasupra legii. Şi vorbim de infracţiuni grave, cazuri de viol. Această portiţă legală ar trebui reevalaută”, este de părere Cosmin Andreica, liderul sindicatelor din Poliţie, Europol.

„Vorbim de un interes general al societăţii în reducerea gradului de violenţă, şi această posibilitate nu poate fi pusă doar în sarcina victimei. Cred că această prevedere ar trebui modificată, să existe cel puţin controlul unui judecător, care să apere acest interes al societăţii”, este de părere avocatul Adrian Cuculis.

Reţinut cu focuri de armă, eliberat după câteva ore

În luna octombrie, Albert Balint a înjunghiat un tânăr care a vrut să intre în stare de ebrietate într-un club din Timişoara. Bărbatul avusese o altercaţie cu administratorul localului, o tânără care este iubita lui Balint. Imediat după atac fiul lui Balint a dispărut. El a fost prins duminică seara după ce poliţiştii au tras mai multe focuri de armă. Se afla la volanul unei maşini deşi nu are permis de conducere. Albert Balint nu a stat însă foarte mult după gratii pentru că motivul pentru care fusese dat în urmărire a devenit nul odată cu retragerea plângerii victimei pe care a înjunghiat-o. Acum Balint urmează sa fie audiat de poliţiştii din Bucureşti pentru conducere fără permis.

  Este o prevedere legală ce avantajează în special clanurile de interlopi. Legea le permite să scape basma curată chiar şi de infracţiuni violente. Practic beneficiază de imunitate. Sunt deasupra legii Cozmin Andreica, liderul sindicaliştilor Europol

Şi Procurorul General a cerut eliminarea posibilităţii împăcării

La începutul lunii octombrie, Bogdan Licu, procurorul general interimar i-a cerut ministrului Justiţiei de la acea dată eliminarea acestei prevederi din legea penală arătând că posibilitatea împăcării dintre hoţ şi victimă nu permite combaterea eficientă a criminalităţii şi nici nu a condus la o reducere a infracţionalităţii. „În multe situaţii, retragerea plângerii sau împăcarea părţilor nu reprezintă acordul de voinţă necondiţionat al acestora, ci este urmarea presiunilor autorului faptei, familiei acestuia sau persoanelor din anturajul lui pentru a se sustrage rigorilor legii penale. Criminalitatea în materie nu a scăzut, însă s-a redus fermitatea reacţiei sistemului judiciar faţă de acest fenomen. Printr-o astfel de măsură se încurajează comiterea faptelor de furt cu consecinţe negative în ceea ce priveşte siguranţa persoanelor”, transmitea atunci Procurorul General al României.