Cum manevrează SRI guvernul Cioloş sub ochii noştri

Date noi intrate în posesia României Curate au confirmat la sfârşitul săptămânii trecute nu numai că proiectul SII Analytics a fost cu dedicaţie pentru SRI, dar că mai multe legi au fost sau riscă să fie încălcate la cel mai înalt nivel pentru atribuirea şi derularea acestui proiect.

Cazul SII este un test pentru instituţiile menite să apere banii europeni, inclusiv SRI, care trebuie să dovedească faptul că sunt independente una faţă de alta şi deci capabile să se controleze reciproc.

În timp ce presa se preocupă de spectaculoasa, dar marginala afacere Black Cube se adună treptat dovezile asupra modului de operare din guvernul Ciolos, în care civilii sunt sub presiune sau înlocuiţi atunci cînd nu fac ceea ce le comandă gradaţi cu mandate obscure.

România Curată a mai raportat asupra proiectului SII Analytics, câştigat de SRI. Surse din Comisia Europeană au confirmat între timp informaţiile noastre anterioare. Proiectul de 25 de milioane nu este unul marginal, deoarece:

• A fost unicul proiect atribuit de Ministerul Fondurilor Europene sub mandatul lui Cristian Ghinea. Conform surselor noastre, ministrul Aura Răducu ar fi fost înlocuită pentru că nu semna asemenea proiecte, ba chiar ar fi făcut „gafa” de a consulta Comisia Europeană înainte, mai ales că existau deja suspiciuni privind sectorul IT. Ea a fost înlocuită cu Ghinea, proiectul fiind după aceea atribuit fără probleme. Ghinea a deturnat imediat cu succes atenţia spre o problemă inventată, faptul că sistemul electronic de depunere MySMIS ar fi fost realizat de firmele lui Sebastian Ghiţă, deşi acesta era realizat de STS, după ce fusese oarecare competiţie dintre STS şi SRI pentru controlul sistemului (aici).
• Deşi pe faţă era un proiect competitiv, s-a prezentat ca ofertant doar SRI. Orice situaţie de single bidding (un singur competitor) este suspectă de corupţie, conform Curţii Europene de Audit şi ar fi trebuit imediat investigată de DLAF. SRI a depus proiectul în aceeaşi zi în care a fost lansat apelul, pe  9 iunie. SRI ştia astfel dinainte de acest apel şi de ce anume trebuie sa conţină cererea de finanţare, precum şi cum arătau acestea dinainte de a fi făcute publice toate documentele apelului. Doar simpla administrare în MySMIS (aplicaţia greoaie a STS) a unei aplicaţii cu toată documentaţia pregătită durează câteva ore, dezvoltarea ei şi pregătirea anexelor, a documentelor semnate, a bugetului, a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, obţinerea aprobărilor pe linie ierarhică, toate acestea necesită de la o lună la câteva luni de pregătire. Ghidul solicitantului pentru acest apel a fost lansat public spre consultare pentru doar 5 zile, între 1 şi 6 iunie 2016, urmând ca la doar 3 zile apelul de cereri de proiecte să fie lansat. SRI-ul are în continuare singurul proiect înregistrat în sistem, ceilalţi potenţiali participanţi nu au avut curaj nici măcar să se apropie. De altfel, se pare că fuseseră avertizaţi în acest sens. Evidenţa aici.
• Acest apel finanţa proiecte cu valoare de minimum 1 milion şi maximul 26 de milioane de euro, valoarea apelului fiind de 40 de milioane de euro, prin urmare s-ar fi putut finanţa cel mult 40 de proiecte de valoare minimă sau 1 proiect de valoare maximă (26 de milioane) şi altele de valoare mică sau medie. Faptul că SRI voia tot potul a dus la atribuirea unui singur proiect. Proiectul nu poate fi rambursat, fiind necorespunzător şi deja reclamat la Comisie, deci va fi acoperit de contribuabilul român de la buget.
• Atribuit SRI, proiectul de fapt contravine Legii 277/2001 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Proiectul a răspuns unui apel care nu avea legătură cu securitatea, fiind un proiect pur civil, parte din strategia digitală europeană (aici), Apelul 1 din Acţiunea 2.3.1 – ”Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data”. SRI a avut ocazia să intervină încă din faza de ghid. Apelul despre care vorbim trebuia centrat pe evenimentele de viaţă ale cetăţenilor, dar nicăieri în ghid nu se menţionează care sunt cele 36 de astfel de evenimente, spre deosebire de alte ţări europene. Strategia europeană citată mai sus menţionează că e vorba de lucruri precum căsătoria sau schimbarea locului de muncă. În schimb, ghidul românesc “o scaldă” între subiectul big data, evenimente de viaţă şi combaterea terorismului, introdusă cu dedicaţie. Pentru a avea informaţia completă, mai jos este lista cu evenimentele de viaţă a căror digitalizare şi interconectare ar face obiectul finanţării:

• Stare civilă: naştere – căsătorie – divorţ – deces
• Activitatea Agenţilor Economici: înfiinţare, vânzare, modificare statut – obţinere surse de finanţare – desfăşurare activitate companie – faliment lichidare – constituire contracte, –  înregistrare pentru plata taxe
• Drepturi şi Obligaţii Cetăţeneşti: – eliberare acte identitate, – obţinere paşaport, -obţinere permis conducere, – înregistrare autovehicul, – asigurări opţionale şi obligatorii,-  cumpărare închiriere casă, – înregistrare plată taxe PF
• Muncă, Familie şi Protecţie Socială: –  servicii căutare loc de muncă, – asistenţă  accidente de muncă, -pensionare, -înscrierea alocaţiei persoane cu handicap, – obţinere îndemnizatie de creştere a copilului, – adopţii
• Afaceri Externe: – emigrare în România, – obţinerea cetăţeniei, – obţinerea unei vize
• Parcurs Educaţional: – gimnaziu/ liceu/ universitate, – înscrierea la bibliotecă
• Servicii Medicale: programare consult medical într-un spital
• Promovare Turism: ghiduri şi informaţii de călătorie.

În ghid erau menţionate spre exemplificare câteva instituţii publice centrale care ar putea fi finanţate pe fiecare din categoriile de mai sus: MAE, MAI, Ministerul Muncii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Educaţiei. SRI nu apare nicăieri şi, dacă ar fi apărut în varianta spre consultare a ghidului, ar fi atras cu siguranţă atenţia. În schimb, presa a solicitat ulterior puncte de vedere de la aceste agenţii şi a aflat că atribuirea a dus la încălcarea altei legi, a protecţiei datelor personale, agenţiile implicate în evenimentele de viaţă neavând voie de fapt să dea date personale SRI decît pe mandate de siguranţă legate de cazuri, deci nici vorbă sub formă de întregi baze de date, ca atare legal proiectul nici nu poate fi pus în practică (vezi aici).

SRI-ul nu era eligibil conform ghidului pentru că nu gestionează, nu coordonează şi nici nu susţine servicii publice ce vizează evenimentele de viaţă de mai sus, la fel cum nici nu contribuie la dezvoltarea acestora. Nu numai Ministerul Fondurilor, dar şi cel al Comunicaţiilor ar fi trebuit să le facă clar celor de la SRI acest lucru. Un număr de ONG-uri au sesizat probleme cu acest proiect şi au tras semnalul de alarmă tocmai din unghiul încălcării protecţiei datelor personale (vezi aici).

Reamintim că SII Analitics este parte a unui program mai vechi – Sistemul Informatic Integrat, care functioneaza in baza unei hotărâri secrete din 2003 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării si care copiaza baze de date de la mai multe institutii cheie al statului român.  Există, aşadar, suspiciunea că suntem în faţa unei încălcări a legislaţiei protecţiei datelor personale care a fost plănuită de acum 13 ani (aici).

Subcontractanţii la asemenea fraude din fonduri europene, că asta sunt, care se pare că au avut loc şi înainte de guvernul Cioloş, sunt firme favorite ale SRI în proprietatea sau administrarea unor elemente de crimă organizată cu legături cu persoane din acest serviciu (detalii aici).

Spre exemplu, una dintre companiile care s-a ocupat în 2015 de implementarea SII, prin care SRI poate avea acces la datele personale ale românilor, a fost asociată cu oameni din fosta Securitate care au primit verdict definitiv din partea CNSAS de ”îngrădire a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”. Aceeaşi companie care a participat acum şi la licitaţia organizată de SRI pentru extinderea SII, ce presupune contopirea bazelor de date cu caracter personal, astfel încât ofiţerii de informaţii să afle ”printr-un dublu click” cam tot ce se poate şti despre fiecare cetăţean. Mira Telecom SRL participă la licitaţie alături de o altă companie, Datanet Systems SRL (detalii aici).

România Curată a mai făcut dezvăluiri despre afacerile familiei lui Dumitru Zamfir, fostul director adjunct al SRI, condamnat penal şi aflat în anturajul unui alt personaj controversat şi anume Sebastian Ghiţă. Motivul atacurilor fără precedent contra ONG-urilor din jurul României Curate este chiar dezvăluirea de către RC a acestui nucleu penal cu legături la vârfurile SRI. Nu e de mirare că proiectul a fost vehement apărat de deputatul Ghiţă, ca şi de ministrul Bostan, în vreme ce Cristian Ghinea s-a ferit de orice declaraţie, în ciuda războiului său verbal cu Ghiţă, el fiind chiar cel care a autorizat acest proiect. ”Am observat de o lună că în România s-a construit un plan de distrugere a serviciilor de informaţii. Fie că vorbim de SRI, SIE sau DIPI. SRI e atacat … pentru că se dezvoltă şi pentru că îşi construieşte baze de date (…).Mungiu-Pippidi şi reţelele sale ONG-istice nu sunt străini de aceste lucruri..“, a spus Sebastian Ghiţă, potrivit stiripesurse.ro, după care a adunat toate granturile din ultimii cinsprezece ani ale ONG-urilor de la diferite fundaţii caritabile şi a ieşi să demaşte societatea civilă ca fiind plătită de Soroş să-l atace. Acest lucru în condiţiile în care fundaţia Soroş din România nu a mai dat de ani de zile vreun grant în România, ba chiar nu mai e nici ea însăşi finanţată de Soros, care preferă să dea bani Greciei pentru a se ocupa de refugiaţi şi s-a reînregistrat cu un alt statut (aici).

Existenţa unor firma subcontractante care practic iau bani publici din buget pentru a colecta date la care legea nu le dă dreptul, sub pretextul câştigării fondurilor europene (cine mai urmăreşte să vadă că mai târziu nu se fac rambursări din cauza neeligibilităţii şi a problemelor de legalitate), duce la ipoteza că asemenea fraude sunt perpetuate de elemente penale care au capturat de fapt SRI şi folosesc puterea fără precedent a acestui serviciu în scop de îmbogăţire personală. Acest grupuri par suficient de puternice pentru a schimba miniştri, a determina acţiuni ale primului ministru şi a se considera de facto deasupra legii. fraudând cu impunitate bugetul României, sub pretextul marilor ameninţări de securitate. Acestea or exista, dar nu sunt cu nimic prevenite dacă datele despre divorţuri sau operaţii medicale sunt stocate de către SRI.

Dacă ne înşelăm, DLAF şi DNA vor începe imediat o investigaţie a proiectului SII, care va fi oprit în acest moment.

Pentru a ajuta organele statului, vom face şi noi toate demersurile formale, deşi există suficiente motive pentru autosesizare.

Evident, tot ceea ce facem este copiat şi pentru Comisia Europeană.

Text semnat de Daniel Befu, Ramona Andreescu, Victoria Stoiciu

Puteţi comenta acest articol pe România Curată