Cum a fost filmat Sorin Oprescu în duba poliţiei când „discuta“ cu şoferul său. Magistrat: S-au asigurat că a fost respectat „Codul tăcerii!“

Detalii inedite apar în motivarea prelungirii arestării preventive a primarului suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu. Edilul a  fost filmat în duba poliţiei atunci când stabilea cu şoferul său, Cristian Stanca, să nu recunoască nimic.

Sorin Oprescu rămâne în arest preventiv, după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv, marţi, cererea edilului de înlocuire a arestului preventiv cu control judiciar sau cu arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce ar fi primit 25.000 de euro. Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia edilului la o decizie similară dată de Tribunalul Bucureşti pe 30 septembrie 2015.

Înregistrarea

Potrivit judecătorilor Tribunalului Bucureşti, faptul că cei doi au încercat să comnice atunci când sunt în arest este agravantă, în sensul că se impune prelungirea arestării.

“Deloc de neglijat în privinţa inculpaţilor Oprescu Sorin Mircea şi Stanca Cristian este şi „discuţia” pe care cei doi au purtat-o la data de 17 septembrie 2015 în autovehiculul aparţinând DGPMB destinat transportului persoanelor private de libertate, din care rezultă că primul este în continuare interesat ca persoanele apropiate lui să păstreze tăcerea cu privire la activitatea infracţională derulată împreună, în timp ce al doilea este dispus să păstreze această tăcere. În acest sens, se remarcă că, pe parcursul discuţiei ce a urmat între cei doi inculpaţi, după ce s-au salutat şi a urmat un scurt moment de linişte, inculpatul Stanca Cristian i-a spus din buze inculpatului Oprescu Sorin Mircea: „Nu” şi, după 2 secunde, a făcut cu degetul arătător un semn în formă de X în dreptul buzelor. Or, simplul fapt că inculpaţii au profitat de prima ocazie pe care au avut-o pentru a asigura că a fost respectat „Codul tăcerii”, respectiv pentru a permite respectarea în continuare, este exemplificativ pentru prejudiciile care ar fi aduse urmăririi penale dacă inculpaţii ar putea să comunice în mod liber (având în vedere restricţiile specifice măsurii arestării preventive ce impun inclusiv menţionarea în documente a persoanelor care îl vizitează pe cel privat de libertate)”.

DNA pregăteşte sechestrele asiguratorii

Procurorii DNA au mai arătat judecătorilor de ce se impune prelungirea arestării.
- finalizarea procedurii de căutare a datelor relevante pentru cauză în copiile efectuate asupra dispozitivelor ridicate de la inculpaţi. În acest context, se cuvine învederat că din unitatea DVR ce cuprinde înregistrările camerelor de supraveghere ale imobilului de la Ciolpani aparţinând lui Sorin Oprescu a fost copiat un volum de date de 4 TB (terra biţi);
- primirea tuturor răspunsurilor de la instituţiile financiare cărora le-au fost solicitate date financiare;
- ulterior, finalizarea raportului de constare tehnico-ştiinţifică financiar contabilă;
- în cazul în care va fi necesar, în baza raportului de constare menţionat, efectuarea de rectificări ale acuzaţiilor aduse inculpaţilor (cuantumurile exacte ale sumelor, pentru a se cunoaşte ce sume de bani a primit fiecare dintre participanţi), cu respectarea procedurilor de aducere la cunoştinţă;
- dispunerea şi punerea în executare a măsurilor asiguratorii, obligatorii atât în cazul infracţiunilor de corupţie, cât şi a celei de spălare de bani;
- audierea unor martori;
- în urma analizei întregului material probator administrat, aprecierea asupra necesităţii extinderii urmăririi penale efectuate cu privire la alte fapte ale inculpaţilor (spălare de bani, luare de mită, grup infracţional organizat), tot cu respectarea procedurilor de aducere la cunoştinţă;
- verificarea seriilor bancnotelor ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare realizate la locuinţa lui Romeo Albu.


Ce a spus Sorin Oprescu în ultimul cuvânt

Sorin Oprescu, în ultimul cuvânt, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai uşoară, invocând, pe de o parte, dreptul la viaţă, iar, pe de altă parte, dreptul la o apărare decentă, fără presiuni, cu arme egale.

A arătat că are vârsta de 64 de ani şi o serie de boli pe care nu le-a căpătat recent, ci de mai bine de 20 de ani, reuşind de-a lungul timpului să evite complicaţii ireversibile, cu referire expresă la diabetul zaharat, insulino-dependent.

Referitor la concluziile reprezentantului Ministerului Public privind împrejurarea că a beneficiat de asistenţă medicală calificată până la acest moment, a arătat că în urmă cu o săptămână, după o urgenţă medicală, a solicitat în mod expres un consult de specialitate, obţinând aprobarea după cinci zile de la solicitare, deşi se afla într-o stare de sănătate precară.

În acest sens, a denunţat sistemul birocratic şi greoi de aprobare a cererilor formulate din arest cu privire la starea de sănătate şi pachet.
A mai arătat că se bucură de prezumţia de nevinovăţie şi că are dreptul la un proces echitabil.

„Punerea în libertate poate afecta ancheta”

Potrivit Tribunalului Bucureşti, se poate considera că, dată fiind gravitatea - în special, dar nu numai - a infracţiunilor de corupţie de comiterea cărora sunt acuzaţi inculpaţii, rezultată şi din funcţiile sau relaţiile deţinute de aceştia, “luarea unei măsuri preventive mai uşoare nu este oportună, putând afecta în mod considerabil buna desfăşurare a urmăririi penale, fie prin activitatea acestora posterioară faptelor, fie prin reacţia declanşată în cadrul societăţii de faptele comise”.

Instanţa a atras atenţia că faptele, presupus săvârşite de inculpaţi (infracţiuni de corupţie, în legătură cu activitatea din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al instituţiilor publice din subordine, şi infracţiuni de spălare de bani, în strânsă legătură cu acestea) sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii, infracţiunile de corupţie, prin amploarea lor deosebită aducând atingere uneia dintre cele mai importante valori proteguite de legea penală, respectiv corectitudinea şi cinstea funcţionarilor publici. “În contextul întăririi (chiar la nivel mondial) a atitudinii de combatere a acestui flagel social, presupunerea săvârşirii unor atare infracţiuni este suficient de gravă pentru a justifica privarea de libertate, fiind necesară o reacţie fermă împotriva celor bănuiţi de comiterea unor asemenea fapte”, mai arată judecătorii.

Despre desfăşurarea actului de justiţie

Potrivit motivării, luarea unei alte măsuri preventive mai uşoare ar fi natură să creeze şi să inducă opiniei publice convingerea că legea nu are eficienţă faţă de persoanele care, prin statutul lor (deţinători de funcţii publice sau chiar private, dar în strânse relaţii cu cele publice), ar trebui să asigure încrederea societăţii în administraţia publică, astfel că plasarea inculpaţilor în arest la domiciliu sau sub control judiciar ar potenţa starea de neîncredere a opiniei publice cu privire la modul în care organele judiciare aplică legea şi protejează respectarea valorilor sociale care reglementează buna şi corecta desfăşurare a actului de justiţie.

Înn ceea ce îl priveşte pe Oprescu, judecătorul a reţinut că, argumentele ţinând de situaţia familială a acestuia, de starea de sănătate, care au fost de altfel expuse (şi) doar cu 5 zile în urmă, într-o manieră absolut identică, în cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv a inculpatului şi analizate în mod temeinic de judecătorul învestit cu soluţionarea acelei cauze, nu pot primi la acest moment alte semnificaţii, care să determine judecătorul să considere că inculpatul ar trebui eliberat din detenţie.

„Poate suporta regimul de detenţie”

În acest sens, judecătorul a reţinut şi faptul că, deşi Oprescu acuză afecţiuni medicale multiple, susţinute de înscrisurile medicale depuse la dosar, “nu există probe în sensul că inculpatul nu ar suporta regimul de detenţie, de altfel, pentru acesta, existând şi posibilitatea tratamentului medical sub pază permanentă, potrivit dispoziţiilor art. 240 C.pr.pen”.

„Mai mult, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că, la acest moment, din datele dosarului rezultă că inculpatul primeşte tratamentul medical de care are nevoie, fiind chiar consulat de către foştii săi colegi de la Spitalul Universitar, al cărui conducător, de altfel, a şi fost”, arată Tribunalul.

„Viaţa edilului nu este în pericol”

Instanţa mai arată că prin raportare la susţinerile lui Oprescu, referitoare la protejarea dreptului la viaţă, că nu există o expertiză medicală din care să rezulte nici că, din cauza condiţiilor de detenţie pe durata măsurii arestării preventive, viaţa acestuia este în pericol sau că afecţiunile de care suferă primarul l-ar supune unui pericol sau unei încercări de o intensitate care să depăşească nivelul de suferinţă inerent detenţiei.

“Totodată, se observă că nu există înscrisuri ori alte informaţii din care să rezulte că inculpatului nu îi este asigurată alimentaţia corespunzătoare în arest, astfel că se constată că este neîntemeiată susţinerea inculpatului în sensul că îi este pusă în pericol viaţa”, mai arată Tribunalul Bucureşti.