Corina Şuteu: Blocarea dosarului Roşia Montană la UNESCO, un gest iresponsabil: „Roşia Montană nu este moştenirea vreunei corporaţii”

Imagine de arhivă

Blocarea dosarului Roşia Montană la UNESCO în anul Centenarului reprezintă un gest iresponsabil şi spune multe despre calitatea anumitor politicieni şi despre patriotismul real al acestora, afirmă fostul ministru al Culturii, Corina Şuteu, cea care a trimis dosarul pentru înscrierea în patrimoniul UNESCO.

"Patrimoniul cultural şi cel natural de la Roşia Montană aparţin României şi poporului român, nu sunt moştenirea vreunei corporaţii. Dacă există un litigiu cu compania canadiană, el a fost cauzat nu de istoria milenară a locului, ci de actele iresponsabile ale administraţiei publice din ultimele decenii. O eventuală obligare a statului român la plata unor indemnităţi nu poate fi pusă pe seama dacilor şi romanilor de acum 2000 de ani, care ne-au lăsat un patrimoniu de valoare universală, şi nici pe seama românilor cinstiţi de azi, care nu doresc ca o parte fundamentală a istoriei şi culturii lor să fie distruse din pricina unor interese meschine. Să comiţi gestul iresponsabil de a încerca blocarea dosarului Roşia Montană la UNESCO în chiar anul în care statul român modern sărbătoreşte un secol de existenţă spune multe despre calitatea anumitor politicieni şi despre patriotismul real al acestora", a scris joi pe Facebook Corina Şuteu.

Potrivit unor informaţii apărute în presă, Guvernul ar fi stopat procedura de includere a localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, cererea fiind făcută de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi transmisă ambasadorului României la UNESCO prin intermediul MAE.

Reamintim că în ultima zi de mandat din ianuarie 2017, ministrul Culturii de la acea dată, Corina Şuteu, a trimis la UNESCO dosarul “Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”. Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii, după informarea şi consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

"Valoarea excepţională a Roşiei Montane este recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor din ţară şi din străinătate în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, dintre care este suficient să amintim ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial. Odată identificată valoarea excepţională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenţia Patrimoniului Mondial impune obligaţia declanşării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens", se arata în comunicatul Ministerului Culturii de la acea dată.

Decizia privind includerea Roşiei Montane ar fi urmat să fie luată de Comitetul Patrimoniului Mondial la cea de-a 42-a sesiune a acestuia, care va avea loc între 29 iunie şi 2 iulie la Manama, în Bahrain.

”Ne-am bucurat foarte mult când ICOMOS a făcut publică recomandarea înscrierii sitului pe lista patrimoniului. Când am comunicat la Bucureşti, am primit directivă de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, să cerem în numele guvernului stoparea dosarului, nu retragerea lui, precum şi o întrevedere între o delegaţie guvernamentală şi cei de la UNESCO. Motivul? Atât în mandatul guvernului Cioloş, cât şi în mandatul actualului Guvern, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei nu au susţinut înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial. Ei spun că pe durata procesului cu Gabriel Resources nu ar fi bine să se producă înscrierea la UNESCO, pentru că ar servi interesele avocaţilor părţii adverse”, a declarat ambasadorul Adrian Cioroianu pentru g4media.ro.

Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), solicită în cadrul arbitrajului despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roşia Montană. Ultima audiere în proces, cu participarea ambelor părţi, este prevăzută pentru intervalul 9-20 septembrie 2019, iar decizia finală ar putea fi luată în anul 2020. Statul român este reprezentat în acest moment în litigiul cu Gabriel Resources de la ICSID de către consorţiul format din casa elveţiană de avocatură Lalive din Geneva şi firma românească Leaua şi Asociaţii.