Condamnări dure pentru doi israelieni acuzaţi că au spionat sistemul bancar românesc

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe cetăţenii israelieni Iahr Giora şi Azouri Oren Avraham la 11 ani, respectiv 9 ani, într-un dosar în care cei doi au fost acuzaţi că au atacat sistemul bancar din România. Un complice român a primit o condamnare cu suspendare. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea Supremă.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti

Iahr Giora: 11 ani de închisoare
Azouri Oren Avraham: 9 ani de închisoare
George Tohăneanu: 1 an şi 3 luini de închisoare cu suspendare şi prestarea a 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, la una din următoarele două entităţi: Administraţia Domeniului Public – Sector 4 sau Administraţia Domeniului Public – Sector 5.

Acuzaţiile DIICOT

Procurorii DIICOT i-au acuzat pe cei doi israelieni că erau parte a unei reţele internaţionale care spăla sume impresionante de bani negri - de ordinul zecilor de milioane de euro. Banii erau transportaţi dintr-o ţară în alta cu valiza, trecută drept bagaj de mână prin Aeroportul Henri Coandă, cu sprijinul unui lui Tohăneanu. Numai că atacurile de la începutul anului din Paris au îngreunat activitatea celulei, ca urmare a întăririi controalelor pe aeroporturile europene.

Procurorii au stabilit ca, pe lângă operaţiunile de spionaj bancar pe care israelienii le-ar fi pregătit pe teritoriul ţării noastre, aceştia erau parte a unei reţele internaţionale de spălare a banilor. Sume importante de bani erau transportate în bagajele de mână, prin aeroportul din Bucureşti, şi apoi depuse în bănci din alte state, pentru a li se pierde urma.

Informaţii clasificate „secret de stat”

Totul începe pe 2 decembrie 2014, atunci când ofiţerii SRI au sesizat DIICOT, cu faptul că Iahr Giora deţine, fără drept, dispozitive electronice ce conţin o aplicaţie de tip ”malware” prin intermediul căreia intenţionează să acceseze în mod ilegal sisteme informatice care gestionează informaţii clasificate, de pe care urmează mai apoi să transfere manual sau automat către reprezentanţi ai unei puteri străine date şi informaţii clasificate „secret de stat”.

Procurorii au aratat că interesul manifestat de Giora a fost acela ca dispozitivul electronic ce conţine aplicaţia de tip „malware” să fie introdus în sisteme informatice ce aparţin sistemului bancar pentru ca mai apoi, după preluarea controlului din exterior asupra staţiilor infectate, să se procedeze la manipularea sistemului prin efectuarea fără drept de operaţiuni controlate şi ordonate de persoane străine aflate la originea creării şi distribuirii unei astfel de aplicaţii, inclusiv la transferul neautorizat de sume de bani prin utilizarea de conturi aparţinând sistemului bancar ca şi componentă a unor operaţiuni de spălare de bani aflate în aria de preocupare a grupului infracţional organizat din care şi sus-numitul, aşa cum vom vedea, făcea parte.

„Trebuie să fie ban pe ban”

În acest sens, Giora  avea să-i comunice unui colaborator DIICOT, care avea nume de cod „George Ivaşcu” faptul că: „Aştept să văd că ies banii…şi să-i dăm drumul. Vreau să văd dacă se agaţă a doua…nici să deranjăm lumea de pomană…să văd că reuşim să scoată şi bani…trebuie să fie ban pe ban…de aia până când se agaţă nu vorbesc de nimic că e vorba de bani mari…dar vreau să văd că funcţionează…mai am un stick…mai am unul…dacă îmi spuneaţi vă aduceam…vă spun la telefon… şi puneţi în mişcare…marţi….trebuie să văd că e acolo…dacă îi dau drumul fără să-l întreb…dar să văd că e acolo…”.

Atacurile teroriste din Paris, de la începutul anului, au pus frână operaţiunilor internaţionale de spălare a banilor desfăşurate de cei doi israelieni pe teritoriul României, arată interceptările procurorilor. Românul implicat avea rolul de a oferi un paravan pentru operaţiuni.

George Tohăneanu: S-au cam stricat ploile….vă daţi seama că vor fi controale şi para-controale de acum încolo…

Iahr Giora: Asta-i doar în mintea dumneavoastră… sâmbătă şi duminică or să fie la greu controale că se presupune că ăştia (n.r. atacatorii de la Charlie Hebdo) or să se mişte şi d-aia…

Atacurile teroriste, frână pentru infractori

Doamnă: Giora ăsta nu e chiar atât de tâmpit încât să plecaţi acum, adică toată Europa a explodat şi e pericol de atentate teroriste la orice pas şi în orice ţară, nu numai în Franţa, ci şi în Germania, peste tot şi el vrea să plecaţi… cred că cea mai sigură ţară din Europa este Elveţia.
George Tohăneanu: Păi el de ce are bârlogul la Zurich, ai înţeles?... El de ce s-a băgat la Zurich?
 
Comisioanele percepute pentru albirea banilor se calculau în funcţie de cât de riscant era fiecare transport.
Domn: Oamenii m-au întrebat dacă ajunge din Anglia, din… State, din Europa... va fi diferit?
Iahr Giora: Nu am priceput nimic!
Domn: Ei întreabă dacă transportul vine din Anglia şi din alte state...
Iahr Giora: Nu are importanţă. Nu este important pentru noi de unde vine. Dacă este furat (...) Dacă sunt bani furaţi (bani negri), nu va merge mai puţin de 50 (comisionul de 50%).

„Să nu fie vreo cârtiţă sau ceva. Informator sau ceva”

În data de 27 ianuaruie 2015 ora 09:12:52, Azouri l-a contactat pe Giori la postul şi-i spune că este sceptic faţă de românul implicat :
Iahr Giora: Bună dimineaţa!
Azouri Oren Avraham: Ce faci?
Iahr Giora: Nu sunt noutăţi la mine.
Azouri Oren Avraham: El când trebuie să ajungă?
Iahr Giora: Cine?
Azouri Oren Avraham: Băiatul de la mare!
Iahr Giora: Încă nu a sunat.
Azouri Oren Avraham: Auzi, de ce te-am sunat: eu nu…nu ştiu, nu am dormit bine cu asta, că trebuie respectat dar suspectat. Nu ştiu. Toată…luna asta şi toate poveştile tale. Să nu fie vreo cârtiţă sau ceva. Informator sau ceva.
Iahr Giora: Şi dacă este?
Azouri Oren Avraham: Nu ştiu, trebuie să avem grijă. Să nu înregistreze, scrie, facă nu ştiu ce. Nu îl cunosc. Eu doar arunc.
Iahr Giora: Nu, nu, nu…

Ce spun procurorii DIICOT

Procurorii DIICOT arată în rechizitoriu că activitatea bancară constituie din perspectivă legală o astfel de activitate economică ce prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice ale României, securitatea bancară reprezentând din acest punct de vedere o componentă importantă în demersul de asigurare a securităţii naţionale.

• În cadrul dezvoltării relaţiilor de piaţă şi a structurilor comerciale un rol principal îl deţin băncile ce acumulează fluxuri financiare mari şi sunt capabile să influenţeze activ dezvoltarea economică a unei ţări.
• Băncile sunt privite adesea ca elita mediului de afaceri fiind supuse în acelaşi timp celor mai mari pericole decurgând din împrejurarea că, acolo unde sunt mulţi bani, vor exista întotdeauna şi persoane care să dorească să „pună mâna pe ele”.
• Ameninţările cu care sistemul bancar se confruntă în momentul de faţă au devenit mult mai sofisticate, ”agresiunile” la care acesta este supus beneficiind în prezent de aportul celor mai noi descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii.
• Din acest motiv răspunderea pentru asigurarea securităţii activităţii bancare, ca activitate economică ce prezintă importanţă deosebită pentru interesele strategice ale ţării, a devenit parte a răspunderii autorităţilor statului în demersul de asigurare a securităţii naţionale fiind înscrisă ca atare în Strategia de Securitate Naţională a României elaborată în anul 2007.
• Doar şi numai din această perspectivă globală a factorului de stabilitate pe care funcţionarea normală a sistemului bancar îl asigură ţării noastre, suma informaţiilor privitoare la respectivul domeniu de activitate, de natură a permite, odată ajunse în posesia unor persoane ostile, preluarea controlului şi manipularea sistemului cu consecinţe în planul securităţii naţionale, intră sub incidenţa protecţiei informaţiilor clasificate secrete de stat prev.de art.17 alin.1 lit.”k” din Legea nr.182/2002 şi implicit a prevederilor art.395 Cod penal.

Despre comisioanele la spălat banii negri

Cei implicaţi în acet caz inedit au avut mai multe discuţiiu despre transportul cu avionul a sumelor de bani deţinute în cash în bagajul de mână, cu ocazia discuţiei purtate în mediu ambiental în data de 30 ianuarie 2015 cu Ivaşcu George, Giora avea să precizeze: „E în aeroport, cumpără bilet pentru destinaţie şi e în zona liberă…ei pot să declare, când spui că sunt ai tăi (banii tăi n.n.), e suficient, funcţionarii vamali nu întreabă…da o să vină peste tine după aia DIICOT-ul să te întrebe ce….. La ieşire trebuie să-i declari, dacă nu mergi în Uniunea Europeană se declară şi la ultima ieşire din Uniunea Europeană trebuie declaraţi. Şi dacă îi vede, ce?! Mă opreşte pe mine de enşpe mii de ori. Ce dacă? Şi dacă vine poliţia, îţi ia datele. Nu asta e problema. El dacă trebuie să-i facă din negri albi, aia e…. De unde i-a avut, de unde i-a primit?”
 
Pe aceeaşi linie se înscrie şi discuţiile pe care Giora le-a avut în data de 9 ianuarie 2015, cu o persoană căreia Giora avea să-i comunice: „Cantitatea asta (de valută n.n.) un om nu o poate lua dintr-o dată…dacă este albastru (euro n.n) se poate…m-am trezit că omul vrea să ia el însuşi (să transporte banii cash n.n.), eu ştiu să iau pentru că eu iau avionul…dar când am înţeles că el vrea să ia asta, e idiot…e jumătate de palet…dacă va fi verde (dolari n.n) este jumătate de palet…el nu va şti să ia asta…dacă el vrea, eu nu am o problemă..eu îi predau..îl trimit…deschid cont…va veni pe numele lui, pe contul lui…nu este important pentru noi de unde vine (transportul de bani n.n.), dacă sunt bani furaţi (bani negri n.n) nu va merge mai puţin de 50 (comisionul va fi de 50% n.n.), dacă banii provin din contul lui Haim…poate se va termina cu 20 (20% n.n.)…dacă banii provin din contul nu ştiu cui spre acolo, eu voi scoate banii, dar preţul nu va fi mai puţin de 50 (50% n.n.)…oricum o semnătură este a Turculuica el să-şi primească partea…”.