Codurile penale, între deciziile Curţii Constituţionale şi agenda politicienilor

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectul de modificare a codurilor penale, prin care legislaţia este pusă în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Experţii în Drept susţin că, dincolo de modificările pur tehnice operate de minister, odată intrat în „malaxorul” Parlamentului, proiectul de lege ar putea suferi modificări substanţiale.

Proiectul de modificare a Codurilor penale a fost lansat în dezbatere publică, după ce Ministerul Justiţiei (MJ) a primit toate avizele legale. Modificările aduse privesc exclusiv punerea în acord a Codurilor penale cu deciziile Curţii Constituţionale, potrivit ministrului Tudorel Toader. În plus, actul normativ face referire şi la confiscarea extinsă, pentru transpunerea Directivei europene 2014/42/UE.

Una dintre modificările cele mai aşteptate se referă la abuzul în serviciu.
Concret, proiectul prevede înlocuirea sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” din articolul 297 al Codului penal cu sintagma „îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului”, aşa cum a decis Curtea Constituţională în iunie anul trecut.

Astfel, articolul 297 va avea următorul cuprins: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Proiectul de lege mai prevede că pentru stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive.

Modificări şi la Legea răspunderii magistraţilor

Pe lângă proiectul de modificare a Codurilor Penale, ministrul Justiţiei mai propune şi o nouă lege a răspunderii magistraţilor, care va fi elaborată luând în considerare şi studiile comparative ale celorlalte ţări europene.

Specialiştii afirmă însă că nu se pot face modificări substanţiale faţă de ce prevede legea actuală, care ar răspunde standardelor europene în materie. Aceştia admit însă că mai pot fi făcute unele îmbunătăţiri în ceea ce priveşte termenele de prescripţie.

„În România, în momentul de faţă, avem toate reglementările după standardele europene în materie de răspundere a magistratului. Faptul că sunt magistraţi care nu răspund material sau penal nu înseamnă că nu avem lege. Eventual, se poate discuta pe prescripţia faptelor, adică termenul de prescripţie să curgă de la data condamnării la CEDO. Dar astfel de răspundere trebuie să fie pentru orice funcţionar al statului, nu doar pentru magistraţi. De exemplu, pentru că nu avem în continuare Legea imobilelor naţionalizate şi avem în continuare condamnări la CEDO, tragem la răspundere parlamentarii? E acelaşi lucru”, spune judecătorul Cristi Danileţ. Aceeaşi opinie o are şi Laura Ştefan. „Nu cred că vom ajunge la o propunere legislativă profund diferită de legea actuală. Există cale de regres împotriva magistraţilor, este adevărat că este mai puţin folosită. Mi-e greu să-mi imaginez o altă variantă rezonabilă. Dacă nu suntem rezonabili, ne putem imagina o sumedenie de opţiuni legislative. Este o discuţie de purtat dacă se prescriu faptele respective înainte să apară soluţiile de la CEDO. E o discuţie despre momentul în care ar trebui să curgă termenul de prescripţie până să avem o decizie din România sau de la CEDO, care să spună că un magistrat a greşit cu rea credinţă sau neglijenţă”, afirmă experta.

Curtea Constituţională a decis, pe 15 iunie 2016, că în definiţia abuzului în serviciu, sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”. Prin „lege” înţelegându-se doar legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Funcţionarul nu va mai fi acuzat de această infracţiune dacă încalcă reglementări secundare: hotărâri de guvern, fişa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.

Ulterior, instanţele de judecată au achitat zeci de inculpaţi, punând în aplicare interpretarea dată anul trecut de CCR. Politicienii Puterii au speculat momentul, încercând, pe de o parte, să inducă ideea că Executivul a avut dreptate cu OUG 13/2017, iar pe de altă parte, au acuzat procurorii că au făcut exces de zel atunci când au făcut dosare de abuz în serviciu.

„Guvernul a spus, în toată perioada de după adoptarea Ordonanţei 13, că principala motivaţie o reprezintă motivaţia de a nu se ajunge la practică neunitară în instanţe, de a nu exista situaţia care din păcate s-a întâmplat sau, din fericire, în care o instanţă a considerat că Constituţia trebuie respectată şi trecând termenul de 45 de zile după ce un articol a fost criticat de CCR, a considerat că nu mai produce efecte juridice”, declara liderul PSD Liviu Dragnea.

Confiscarea extinsă

În ceea ce priveşte confiscarea extinsă, pentru transpunerea Directivei europene 2014/42/UE, actul normativ elaborat de MJ prevede că „sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de patru ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale”.

Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei. Astfel, confiscarea extinsă va putea fi dispusă asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, se arată în proiectul MJ.

Corelare cu deciziile Curţii Constituţionale

Experţii în drept susţin că modificările aduse Codurile Penale erau obligatorii, practic, MJ nefăcând decât să transpună în legislaţie deciziile Curţii Constituţionale. „Modificările aduse prin proiectul de lege corespund întru totul deciziilor Curţii Constituţionale. Practic, nu s-a făcut decât să se corecteze din punct de vedere tehnic nişte texte, aşa cum spune Curtea Constituţională. Nimic în plus, nimic în minus. Totul s-a limitat la chestiunile tehnice. Acum nu mai sunt interpretări ciudate, cum s-au făcut pe OUG 13 pentru modificarea şi completarea Codului Penal. Nu există niciun prag la abuz, nu se scade pedeapsa, Curtea Constituţională nu a decis niciodată asta”, a explicat, pentru ”Adevărul”, judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu toate acestea, magistratul crede că proiectul nu va reuşi să treacă de Parlament în această formă. „Mai departe, este decizia politicului de a umbla pe proiect. De exemplu, la abuzul în serviciu, dacă vor să îl elimine sau să introducă acel prag valoric (aşa cum s-a întâmplat în controversata OUG13 – n.r.). Asta ţine strict de voinţa politică, este o chestiune de oportunitate. Este un proiect care va fi asumat de Guvern, va fi o şedinţă după dezbaterea publică în care va fi analizat, apoi va merge în Parlament. Acolo vor fi depuse, probabil, mai multe amendamente, în funcţie de ce-şi doresc parlamentarii”, afirmă Cristi Danileţ.

Nici expertul anticorupţie Laura Ştefan nu exclude posibilitatea ca proiectul să sufere modificări de substanţă atunci când va ajunge în Parlament. „Este adevărat că până acum Parlamentul nu ne-a dat motive să fim liniştiţi. Este firesc să ne punem întrebarea ce se va întâmpla în Parlament. Dar, Parlamentul este puterea legiuitoare, va trebui găsit un mod în care lucrurile acestea să fie tratate rezonabil. (...) Parlamentul se comportă ca un fel de anexă a Guvernului în materie de legiferări. Adică deşi este principalul legiuitor, aşteaptă totul pe tavă de la ministerele de linie. Eu nu înţeleg unde e graba la acest proiect, deciziile CCR sunt aplicate oricum de instanţe. Sigur, este nevoie de o corelare a legislaţiei, dar asta nu înseamnă că nu se aplică deciziile CCR”, spune Laura Ştefan.

Ce spun politicienii

Politicienii însă au alte opinii. Senatorul Şerban Nicolae, preşedintele Comisiei Juridice din Senat, spune că nu există o agendă politică în privinţa Codurilor Penale. Cu toate acestea, politicianul nu exclude modificări de substanţă ale proiectului de lege.

„S-au adus modificări doar în ceea ce priveşte deciziile Curţii Constituţionale şi directiva europeană privind confiscarea extinsă. Proiectul poate suferi modificări în Parlament, dar nu vor fi după agenda politică. Niciun partid nu are pe agendă astfel de modificări. Vor fi modificări, dar nu politice. În Programul de guvernare există o singură menţiune legată de legislaţie, fără a se face trimitere în mod expres la Codurile Penale. Că pe fond este o discuţie mai amplă care apare din mediul profesional - şi de la procurori, şi de la judecători, şi de la avocaţi în legătură cu necesitatea unor modificări de substanţă la legislaţia penală şi de definire, în primul rând, a unei politici penale, e altceva. Nu am de unde să ştiu dacă pe acest proiect vor fi modificări substanţiale, nu l-am citit. Vreau să văd argumentele, să văd raţiunea”, a explicat senatorul Şerban Nicolae.

Una dintre posibilele modificări vizează chiar abuzul în serviciu şi controversatul prag peste care fapta este considerată infracţiune.

„Comisia de la Veneţia spunea de un anumit nivel de la care abuzul în serviciu devine infracţiune. Atunci trebuie să discutăm dacă există o asemenea necesitate, care ar fi pragul. S-au făcut multe speculaţii că pragul de 200.000 de lei din Ordonanţa 13 ar fi legat de Dragnea. Dacă se face o expertiză în dosarul lui Dragnea şi expertul stabileşte un prejudiciu mai mare? O să vedem şi cu pragul, o să dezbatem”, a mai spus politicianul.

Nicoleta Pauliuc (PNL), vicepreşedinta Comisiei Juridice din Senat, se aşteaptă ca PSD să facă modificări consistente la proiectul de lege în funcţie de agenda politică. „Sunt modificări normale făcute de Ministerul Justiţiei, aşa se întâmplă într-un stat de drept, care trebuie să-şi urmeze cursul. În Parlament, nu ştiu ce agendă are PSD legat de acest proiect. (...) Cu privire la legile justiţiei, orice se poate întâmpla, PSD are agenda lui... PSD va încerca să-şi impună agenda pe acest proiect de lege. Este o agendă pe care a comunicat-o electoratului după ce a ajuns la putere, nu înainte de alegeri”, spune senatoarea.