Ce tehnici de investigare foloseşte DNA. Horaţiu Baias, procuror anticorupţie: Suspecţii dau dovadă de creativitate

Ce
tehnici de investigare foloseşte DNA. Horaţiu Baias, procuror anticorupţie: Suspecţii dau
dovadă de creativitate

Interceptările telefonice furnizează probe-cheie pentru procurori

Înregistrarea cu camere de monitorizare miniaturale, interceptările telefonice sau filajele sunt doar câteva dintre tehnicile speciale folosite de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a-i aduce pe infractori în faţa legii. Corupţii dau şi ei dovadă de multă inventivitate pentru a-şi ascunde faptele.

Ştiri pe aceeaşi temă

Infractorii dau dovadă din ce în ce mai mult de ingeniozitate atunci când trebuie să ascundă actele de corupţie. Nici procurorii DNA nu rămân în urmă şi îşi diversifică şi îşi rafinează permanent tehnicile de investigare. De aceea, subaprecierea anchetatorilor este ultima greşeală a celor corupţi înainte de a fi prinşi.

„A fost foarte ciudat în anumite dosare că, deşi cunoaşteau că sunt investigaţi de DNA, au continuat să facă fapte penale. Ori se credeau intangibili, ori că sunt mai deştepti. Nu sunt mai deştepti decât procurorii DNA si nimeni nu e intangibil“, declara, în primăvara acestui an, procurorul-şef al  DNA, Laura Codruţa Kovesi.

În spatele uşilor închise ale DNA, procurorii pregătesc cu mare atenţie fiecare acţiune, având la îndemână un adevărat arsenal de echipamente. Suspecţii sunt supravegheaţi prin tehnici speciale, care nu dau greş.

Denunţătorul care poartă microcamere

Aparatura de înregistrare este de dimensiuni foarte mici, poate fi un nasture, un ac de cravată, un ceas, sau poate fi ascunsă în ochelari, pix, breloc, sau geantă de mână. Cel mai recent caz de corupţie probat cu astfel de aparatură este cel în care este implicat Sorin Oprescu. Proba care l-a „îngropat“ pe edilul Capitalei a fost înregistrarea făcută de şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Cornel Bogdan Popa, în vila primarului, care a filmat inclusiv momentul în care i-a dat lui Oprescu suma de 25.000 de euro.

Un alt caz în care procurorii şi-au cules probele cu aparatură de înregistrare de mici dimensiuni este cel al fostului tenismen Dinu Pescariu, care l-a înregistrat pe Dorin Cocoş în celebrul dosar „Microsoft”. Aceeaşi tehnică de investigaţie a fost folosită şi în cazul judecătorilor implicaţi în dosarul milionarului Dan Adamescu, dar şi în cel de şantaj în care este judecat şeful Antena Group, Sorin Alexandrescu, dar şi patronul său, Dan Voiculescu.

Camere de înregistrare montate în încăperi

Această aparatură poate fi ascunsă în perete, în întrerupător, detector de fum, parchet, în mobilier, în cărţile din bibliotecă ş.a.m.d. Probe culese astfel au obţinut şi folosit anchetatorii DNA  în cazul primarului sectorului 5, Marian Vanghelie. Metoda a fost folosită şi de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) în ancheta fostului prodecan al Facultăţii de Finanţe-Bănci din ASE, Cosmin Şerbănescu, care a fost filmat când primea mită de la studenţii săi. Un caz celebru, care a avut la bază tot astfel de interceptări, a fost şi cel al fostului senator PSD Cătălin Voicu, care discuta cu complicii săi într-un separeu dintr-un restaurant bucureştean.

Alte cazuri celebre probate cu interceptări făcute „din pereţi”, sunt cel al judecătorului Stan Mustaţă, care discuta preţul sentinţelor într-o vilă din cartierul Colentina, dar şi cel al Mihaelei Udrea - directoarea din Ministerul Sănătăţii acuzată că lua mită de la farmacişti.

Microcamere montate în diverse locuri

În 2011, DNA a montat microcamere în monitoarele calculatoarelor lucrătorilor din Portul Constanţa Sud-Agigea, într-un caz de corupţie în care era implicat senatorul Mircea Marius Banias.

Metoda a fost folosită cu succes şi în anchetele din vămile Stamora Moraviţa şi Naidăş, în care erau implicaţi poliţişti de frontieră şi vameşi. Recent, procurorii SUPC, care instrumentau un caz privind poliţişti din Gorj care protejau hoţii de fier vechi, au montat camere pe trei autospeciale ale Poliţiei Turceni. 

Spectaculoasă este însă acţiunea din 2013 a procurorilor DIICOT care instrumentau un dosar privind clanurile „Sportivii”, „Cămătarii” şi „Văncică”, din Capitală. În acest caz, anchetatorii au reuşit să instaleze microcamere în rezerva unui spital bucureştean, unde urma să fie internat un intelop care fusese rănit într-o luptă de stradă. Astfel, procurorii au aflat tot ce-i interesa atât cu privire la cele trei clanuri, cât şi cu privire la atacul produs în stradă.

Ofiţeri sub acoperire cu identitate reală

Un astfel de caz a fost cel în care procurorii SUPC au dezvăluit corupţia din cadrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa. Pentru a se dota cu probe de netăgăduit, o agentă a Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) a primit misiunea să se înscrie studentă la Facultatea de Ştiinţe Sociale. Nu a durat mult până când tânăra a fost hărţuită de unul dintre profesori. Totul a fost însă înregistrat. Astfel de ofiţeri au fost folosiţi în cazul „Fabricii de permise de la Piteşti”, dar şi în dosarul în care a fost trimis în judecată milionarul Puiu Popoviciu.

Ofiţeri sub acoperire cu identitate acoperită

Un ofiţer al DGA a fost folosit de procurorii SUPC în cazul anchetei de la Biroul Poliţiei Rutiere din Brăila unde existau informaţii că agenţii primeau mită de la şoferii prinşi încălcând regulile în trafic. Mai exact, ofiţerul a primit o identitate nouă şi a fost detaşat printre poliţiştii de la Brăila. Acesta a înregistrat toate discuţiile. Dar pentru a avea probe solide, anchetatorii au folosit ofiţeri DGA şi ca şoferi care încălcau regulile de circulaţie.

Tot un investigator sub acoperire, dar de această dată de la DNA, a fost folosit într-o anchetă privind modul în care ofiţeri de la Combaterea Crimei Organizate din Constanţa protejau traficanţii de etnobotanice. Aceeaşi metodă au folosit-o şi procurorii de pe lângă Tribunalul Bucureşti în dosarul „Silicoanelor decontate ilegal”. Un ofiţer sub acoperire s-a pretins un client nemulţumit de nasul său şi a reuşit să-i înregistreze pe medicii de la Spitalul de Arşi când i-au propus să se opereze la stat, sub alt diagnostic, pentru a plăti mai puţin.

Filajul

Tehnica este folosită în aproape toate anchetele de corupţie directă: mită sau trafic de influenţă, iar ofiţerii urmăresc cu cine se întâlnesc cei vizaţi. Acest mod de lucru a fost abordat de procurori atunci când Dan Şova şi Viorel Hrebenciuc s-au întâlnit la un hotel bucureştean, în care au discutat despre cum să iniţieze legi pentru graţieri şi amnistii. Similar, în cazul „Caltaboşul“, Decebal Traian Remeş a fost filat pe o terasă din Dorobanţi când discuta cu Ioan Avram Mureşan despre şpăgi, dar şi în cazul lui Sorin Blejnar când se întâlnea cu Codruţ Marta. Aceeaşi tehnică a fost folosită şi în cazul fostului ministru de Finanţe, Darius Vâlcov, sau al lui Gheorghe Nichita, primarului oraşului Iaşi. Tot aşa au fost stopate şi scurgerile de informaţii din DNA, în care este implicat fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor Valentin Preda.

Percheziţia informatică

Fie că este vorba de medii de stocare, telefoane sau calculatoare, percheziţia informatică este una dintre probele-cheie. De exemplu, pe un stick găsit la Cornel Penescu, procurorii DNA au descoperit un fişier în care erau trecute şpăgile.

Similar, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, procurorii au descoperit în calculatorul prinţului Gheorghe Paltin Sturdza mai multe înregistrări făcute de acesta, în care se discuta despre rolul parlamentarilor Tudor Chiuariu, Viorel Hrebenciuc sau Ioan Adam în afacerea retrocedărilor ilegale.

Interceptările telefonice

Înregistrările discuţiilor purtate de suspecţi la telefon rămân, în continuare, esenţiale pentru probarea unor infracţiuni. Majoritatea celor implicaţi în fapte de corupţie folosesc mai multe telefoane sau discută codificat. Primele anchete anticorupţie abundau în astfel de interceptări. Sunt celebre cazurile “Valiza”, în care a fost implicat Gigi Becali, sau cel în care Mihail Vlasov negocia cu mai mulţi parlamentari cum să-i promoveze o lege.

Horaţiu Baias, DNA: Putem să desfăşurăm acţiuni simultane în aceeaşi zi

Procurorul Horaţiu Baias (foto sus), şeful Serviciului Tehnic al DNA, este cel care îi coordonează pe anchetatorii care se ocupă de filaje, interceptarea convorbirilor, instalarea de camere şi microfoane în locuri publice sau în casele suspecţilor, urmăriri de la distanţă sau echiparea denunţătorilor cu aparate de înregistrat.

Horaţiu Baias a dezvăluit în emisiunea Lumea Europa FM comportamentul suspecţilor atunci când sunt prinşi şi care sunt indiciile care le arată vinovăţia. Procurorul a vorbit despre rolul pe care-l joacă denunţătorii şi cum pot face ei diferenţa între eşec sau succes într-o investigaţie.
Instruiţi înainte de a li se monta microfoane, denunţătorii ajung uneori în tot felul de situaţii neprevăzute, din cauza emoţiilor, a stresului şi chiar a mustrărilor de conştiinţă.

Europa FM:  Dumneavoastră sunteţi acei oameni care stau şi citesc ziarul la masa alăturată?
Horaţiu Baias: (râde) Şi aceia.

Europa FM:  Mâncaţi, beţi, atât timp cât stau ei de vorba?
Horaţiu Baias: Atât timp cât este necesar.

Europa FM:  Puteţi să-mi spuneţi cât de mare este departamentul dumneavostră?
Horaţiu Baias: Asta chiar că nu pot s-o vă spun, este o informaţie confidenţială, orice referinţă la partea numerică şi alte situaţii este strict confidenţială. Pot însă să vă spun cu totul altceva: putem să desfăşurăm acţiuni simultane în aceeaşi zi în mai multe puncte din oraş sau puncte geografice pentru că este necesar.

Europa FM:  De regulă, suspecţii sunt monitorizaţi înainte o lună, două,  trei... aflaţi tot despre ei?
Horaţiu Baias: Da! Foarte multe lucruri despe viaţa lor nepublică, despre viaţa lor ferită de ochii publicului, diverse aspecte personale, sociale... Sigur, aici este o situaţie foarte delicată şi normele sunt foarte, foarte clare. Nu îi este îngăduit niciunui ofiţer, niciunui procuror să divulge vreodată asemenea activităţi.

Europa FM:  Ce faceţi cu acele înregistrări?
Horaţiu Baias: Potrivit legii, ele se arhivează, se păstrează în condiţii de siguranţă la sediul parchetului şi se păstrează până la soluţionarea definitivă a cauzei sau până la împlinirea termenului de pescripţie.

Europa FM:  Suspecţii nu-şi dau niciodată seama că sunt înregistraţi?
Horaţiu Baias: Suspiciuni pot să aibă, însă nu vor avea niciodată certitudini.

Europa FM:  De ce?
Horaţiu Baias: Pentru că lucrăm în aşa fel încât să nu le dăm această certitudine. Sigur, foarte mulţi spun «domnule, cu siguranţă mie mi se ascultă telefonul, cu siguranţă eu sunt supravegheat»,  aici vorbim şi de complexul de superioritate a românului, «eu sunt o persoană importantă, mie mi se ascultă telefoanele, eu urmează să fiu supravegheat” sau „lasă că ştiu eu că am fost supravegheat». Aceste activităţi nu sunt făcute ca să-şi dea ei seama.

Cu un pas înaintea suspecţilor

Europa FM:  Aţi avut vreodată surpriza să nu vă funcţioneze vreun microfon, vreo cameră?
Horaţiu Baias: Suprize există întodeauna. Sigur, de regulă noi ne luăm măsuri de siguranţă: ori de câte ori pornim o operaţiune nu se foloseşte niciodată doar un singur echipament,  pentru a evita aceste situaţii. Întodeauna trebuie să ai un plan b.

Europa FM:  Puteţi să-mi povestiţi ce a făcut cel mai creativ suspect  ca să se ferească de dumnevoastră?
Horaţiu Baias: Ei fac multe lucruri creative să se ferească de noi şi, iaraşi, n-aş putea să vă dau aceste mostre de creativitate pentru că ar putea să-i inspire pe alţii. Înghit bileţele, încearcă să vorbească prin semne, încearcă să interpună între ei şi persoana care îi cere ilegal sume de bani  diverşi intermediari.

Europa FM:  Banii de flagrant au ajuns vreodată în foc sau la toaletă?
Horaţiu Baias: Sunt situaţii dintre cele mai diverse. Au aruncat banii pe fereastra maşinii din mers sau au încercat să-i ascundă în casă sau să-i arunce în diverse locuri în care pot fi distruşi. Asta nu duce de regulă la distrugerea probei pentru că  aceste momente sunt  fixate cu mijloace tehnice specifice.

I-a făcut cu ochiul, dar a fost trimis la doctor

Europa FM:  Denunţătorii au emoţii când au camere pe ei?
Horaţiu Baias: Noi desigur purtam niste discuţii cu ei şi le acordăm o minimă consiliere despre cum să procedeze în diferite situaţii, dar sunt multe situaţii când uită să facă ce trebuie şi atunci noi trebuie să preluăm din mers toată operaţiunea şi să reglăm activitatea de asemenea manieră încât să se întâmple aşa cum am plănuit noi.
Au momente în care se pierd sau stresul este foarte mare - să nu uităm totuşi că ei se duc la persoane cu bani,  persoane pe care le cunosc, persoane cu care sunt în raporturi legale, anumite raporturi sociale -  sigur e un stres ştiind că persoana cu care ai colaborat ani de zile, ca urmare a activităţilor tale, până la urmă se va duce la închisoare, în situaţia în care va fi găsită vinovată.

Europa FM:  Nu-şi dau seama, mai ales că se cunosc?
Horaţiu Baias: Uneori da, uneori nu. A existat o situaţie în care denunţătorul nu se pierduse cu firea, dar de pe drumul de la DNA şi până la suspectul principal îşi schimbase în mod subiectiv opţiunea şi a vrut să ne ajute şi pe noi, şi pe el. Începuse să-i facă cu ochiul şi tot felul de semne, de grimase,  încercând să-l facă să înţeleagă că se întâmplă ceva. Suspectul nu a înţeles ideea, singura replică a fost că probabil l-a tras curentul şi l-a trimis la un medic să se trateze. A fost o situaţie critică, dar cu doza ei de amuzament. Trebuie să fim pregătiţi şi pentru asemenea situaţii.

Europa FM:  Filajul îl face SRI. Dumneavoastră coordonaţi echipa de ofiţeri de la SRI?
Horaţiu Baias: Regula generală este următoarea: procurorul de caz stabileşte planul de intervenţie şi de anchetă. În acest sens, are la dispoziţie propriul ofiţer de poliţie judiciară, are la dispoziţie serviciul tehnic şi are la dispoziţie echipele operative din cadrul SRI care actionează pe baza protocolului existent între instituţiile noastre.

Procurorul de caz este cel care spune ce doreşte să se întample la acea operaţiune, cum doreşte să decurgă operaţiunea şi este cel care elaborează planul de activitate.


citeste totul despre: