Ce îi aşteaptă pe judecătoarea Terceanu şi pe fraţii Becali la închisoare

Fosta judecătoare Geanina Terceanu se află încă în arestul Poliţiei Capitalei. De aici va fi transferată la Penitenciarul pentru femei Târgşor unde va avea parte de un tratament special şi de colegi aleşi. Fraţii Becali vor sta 21 de zile în carantină după care vor ajunge cel mai probabil în Penitenciarul Poarta Albă.

Fosta judecătoare de la Tribunalul Bucureşti, Geanina Terceanu, şi fraţii Becali au petrecut primele două nopţi după gratii după ce, marţi, Instanţa Supremă a decis condamnarea acestora la închisoare în cazul „Mită în dosarul Transferurilor”. Toţi trei se aşteptau să fie condamnaţi. De altfel, fraţii Becali au şi ales să se predea imediat ce au aflat sentinţa. „Erau pregătiţi. Că ştiau. Aveau bagajele făcute, s-au dus oamenii, s-au prezentat şi cu asta basta. (...) Eu m-am întâlnit cu ei, ei se duc acuma, fac două luni, nici două luni, după perioada de carantină cer eliberarea condiţionată, o să dureze termenul două-trei săptămâni la Sectorul 4 şi încă două-trei săptămâni la Ilfov şi într-o lună jumătate maximum, Victor trebuie să fie acasă. Giovani era plecat la Constanţa şi când a auzit , în drum, imediat s-a prezentat la prima secţie, că aşa spune legea, la prima secţie de poliţie, nu ştiu la care, probabil Poarta Albă sau Slobozia, nu ştiu unde. El are buletin de Constanţa. Şi Victor s-a prezentat la Rahova", a povestit, marţi seară, vărul celor doi, Gigi Becali.

Judecătoarea Geanina Terceanu, care a primit şi cea mai grea condamnare (7 ani de închisoare), a fost ridicată de acasă de un echipaj al Serviciului Urmăriri. 

Aceasta a fost şi cea mai afectată de sentinţa primită. Fosta judecătoare, a fost încarcerată deocamdată în arestul Poliţiei Capitalei.

Regim special de detenţie pentru foştii magistraţi

Ulterior, fosta judecătoare va fi dusă la penitenciarul pentru femei de la Târguşorul Nou. Odată ajunsă la penitenciar va fi introdusă în perioada specifică de carantină şi observaţie. Aceasta durează 21 de zile şi este o etapă care reprezintă perioada de adaptare pentru persoana încarcerată, perioadă în care aceasta este evaluată psihologic, medical şi i se întocmeşte un dosar de activităţi pentru perioada încarcerării.

Ca fost magistrat, Geanina Terceanu va beneficia de un regim de detenţie special, autorităţile fiind obligate să-i asigure executarea pedepsei în siguranţă. „Procurorii, poliţiştii sau judecătorii nu pot executa pedepsele împreună cu sau alături de cei pe care i-au condamnat”, a declarat Eugen Istov, de la Baroul Iaşi. „Foştii magistraţi, oamenii cu averi beneficiază de o protecţie specifică. Au camere mai micuţe şi au colegi persoane mai liniştite, de regulă persoane ce au comis infracţiuni de tipul ‚gulerelor albe’”, explică şi Sorin Dumitraşcu, liderul sindical al angajaţilor din penitenciare.

Comisia din penitenciar pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor va stabili şi tipul de detenţie pentru fosta judecătoare. „Cred că va fi un regim închis, după o perioadă poate să treacă la un regim semideschis”, consideră Eugen Istov. Conform Legii 254/2013 privind executarea pedepselor, persoanele ce au de executat o pedeapsă mai mare de 3 ani, dar nu mai mare de 13, intră într-un regim închis de detenţie. Este probabil însă, după cum susţine Sorin Dumitraşcu, ca fostei judecătoare să i se permită detenţia într-un regim semideschis, dat fiind faptul că nu a fost condamnată pentru fapte de violenţă.

Prima încarcerare: o probă de caracter

La rândul lui, psihologul Tudorel Butoi subliniază că pe lângă rolul pur punitativ şi de descurajare al pedepselor, la fel de importantă este şi reintegrarea ulterioară în societate a persoanei condamnate. Privarea de libertate şi măsura încarcerării nu trebuie să distrugă personalitatea individului. „Orice încarcerare presupune în faza iniţială impactul cu mediul respectiv. Solicită întreaga personalitate pentru a se adapta, existând o pierdere a individualităţii, o stereotipzare a activităţilor. Trebuie să intre într-un proces de reconstruire al personalităţii. Trebuie să fie puternică, să analizeze fapta comisă critic, exigent şi să ştie că societatea este clementă, şi o va accepta după ispăşirea pedepsei”, arată Tudorel Butoi.

În opinia acestuia, una dintre activităţile „salvatoare” în această situaţie este altruismul faţă de semeni, fosta judecătoare putându-se dedica educaţiei celorlalte fete din penitenciar. Fosta judecătoare şi-a recunoscut fapta comisă şi sumele primite cu titlul de mită pentru a-i achita pe fraţii Becali şi pe Cristian Borcea în dosarul „Transferurile de jucători”.

Foştii magistraţi, oamenii cu averi beneficiază de o protecţie specifică. Au camere mai micuţe şi au colegi persoane mai liniştite, de regulă persoane ce au comis infracţiuni de tipul gulerelor albe  Sorin Dumitraşcu  liderul sindical al angajaţilor din penitenciare

Ioan Becali, în penitenciarul din Slobozia

Oficialii penitenciarului din Slobozia au confirmat că Ioan Becali „este în acest moment deţinut în cadrul penitenciarului”. În cazul fraţilor Becali situaţia este mai simplă, deşi trebuie să se întoarcă după gratii, aceştia ar putea să iasă destul de repede, dacă au executat şi ore de muncă în penitenciar sau au participat la diverse alte activităţi. Ioan Becali e trecut de 60 de ani, deci, după ce a executat o treime din pedeapsă, poate cere şi obţine eliberarea condiţionată. „În cazul lui Victor Becali, care nu are 60 de ani, el trebuie să execute cel puţin jumătate din pedeapsă pentru a obţine eliberarea condiţionată. Ei intră acum în carantină, 21 de zile, apoi mai durează formalităţile, dar în 2-3 luni pot cere eliberarea condiţionată, fiindcă şi-au făcut deja fracţiile legate de vârstă. Nu este însă obligatoriu ca instanţa să le şi aprobe eliberarea condiţionată", sunt de părere juriştii.

Ioan Becali a fost condamnat definitiv, marţi, la 7 ani şi 4 luni închisoare, după ce i s-a respins apelul, iar Victor Becali a primit 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare. În acelaşi dosar, Cristian Borcea a fost achitat deşi prima instanţă la condamnat la 3 ani de închisoare.

Istoria dosarului

În anul 2008, mai mulţi oameni din fotbal au fost trimişi în judecată de procurorii DNA pentru tranzacţii ilegale săvârşite începând cu anul 1999, în cazul mai multor jucători. Un an mai târziu dosarul ajunge pe masa Geaninei Terceanu, la acea vreme judecătoare la Tribunalul Bucureşti. Prima decizie dată de aceasta a fost de achitare pentru toţi cei opt inculpaţi. 

În faza de apel ei au primit, însă, decizii de condamnare. Dată fiind legislaţia de la acea vreme, în procedura de recurs, magistraţii au cerut rejudecarea întregului dosar. În anul 2014, după cinci ani de la primul termen şi la 15 ani de la săvârşirea infracţiunilor, am avut o soluţie definitivă, în care Ioan Becali, Victor Becali, Cristian Borcea şi restul celor inclupaţi în dosarul Transferurilor au ajuns la închisoare.

Ulterior, au apărut şi primele informaţii potrivit cărora achitarea din primă instanţă a fost decisă contra unei şpăgi primite de Geanina Terceanu. De acolo, a rezultat acest al doilea proces, prin care au fost condamnaţi, marţi, definitiv, oamenii de fotbal şi fosta judecătoare. Totul, pentru o mită de peste 200.000 de euro.