Ce a adus nou Codul de Procedură Penală din 2014: peste 1.500 de persoane au fost arestate la domiciliu

Primarul municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc, a fost, iniţial, arestat la domiciliu, apoi a fost trimis în arestul Poliţiei FOTO Adevărul

Peste 9.600 de persoane au fost puse sub măsuri preventive în perioada 1 februarie - 31 decembrie 2014, după înfiinţarea birourilor şi compartimentelor de supravegheri judiciare în cadrul structurilor de investigaţii criminale. Măsurile sunt noi şi au intrat în vigoare odată cu Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală.

În perioada 1 februarie - 31 decembrie 2014, în conformitate cu prevederile noului Cod de Procedură Penală, la nivelul structurilor teritoriale de supravegheri judiciare, au fost dispuse măsuri preventive faţă de 9.626 de persoane. Măsurile preventive care stabilesc supravegherea judiciară presupun obligaţii în sarcina persoanelor faţă de care au fost dispuse.

Astfel, faţă de 8.006 persoane a fost dispusă măsura controlului judiciar, faţă de 1.568 cea a arestului la domiciliu, iar faţă de 52, cea a controlului judiciar pe cauţiune, se precizează într-un comunicat al Poliţiei Române.

În aceeaşi perioadă, la nivel naţional, au fost înregistrate 639 de înlocuiri ale măsurilor preventive de supraveghere dispuse iniţial, cu alte măsuri.

În ultima săptămână (26 decembrie 2014 - 2 ianuarie 2015), la nivel naţional, au fost dispuse măsuri preventive de supraveghere judiciară faţă de 85 de persoane.

CCR: Controlul judiciar încalcă drepturi şi libertăţi

Curtea Constituţională a decis, pe 4 decembrie, că măsura preventivă a controlului judiciar asupra inculpatului este neconstituţională deoarece nu are o durată limitată de timp şi de aceea restrâng libertatea individuală, libera circulaţie şi viaţa intimă a persoanelor anchetate. 

Astfel, la nouă luni de la intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, toate cele şapte articole care fac referire la controlul judiciar au fost declarate în neconcordanţă cu Constituţia României. CCR susţine că, fiind pe termen nelimitat, măsura „încalcă art. 53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale“.

Articolele din Codul de Procedură Penală declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Însă, în acest timp, aceste dispoziţii sunt suspendate de drept.

Guvernul s-a lăsat rugat

Guvernul a rezolvat în cele din urmă problema, dar după mai multe cereri din justiţie şi societatea civilă, care solicitau o ordonanţă de urgenţă.

Pe 10 decembrie, la aproape o săptămână de la decizia curţii Constituţionale, ordonanţa de urgenţă a fost dată şi s-a stabilit, astfel, o limită de timp pentru controlul judiciar. Astfel, legea a fost pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă, în cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune se poate dispune de către procuror pe o durată de cel mult 60 de zile

„Actul normativ a fost elaborat în urma consultărilor cu reprezentanţii întregului sistem judiciar în cadrul unei şedinţe de lucru convocate de Ministerul Justiţiei marţi, 09 decembrie 2014, şi la care au participat reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”, se arată într-un comunicat de presă emis de Ministerul Justiţiei.

Actul normativ adoptat de Guvern prevede

• în cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune se poate dispune de către procuror pe o durată de cel mult 60 de zile.
• controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile.
• inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.
• în cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune nu poate să depăşească 1 an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani.
• în cursul etapei camerei preliminare şi al fazei de judecată măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune se poate dispune de către judecător pe o perioadă de cel mult 60 de zile, cu obligaţia judecătorului de a verifica periodic din oficiu, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii controlului judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice luarea acestei măsuri.
• în cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani.

Conform acestui act normativ, toate măsurile preventive de control judiciar şi/sau control judiciar pe cauţiune, aflate în curs de executare în momentul intrării în vigoare a acestei ordonanţe, continuă şi se menţin cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. 

În plus, procurorul, în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, şi instanţa, în cursul judecăţii, verifică, din oficiu, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune ori dacă există temeiuri noi care justifică una dintre aceste măsuri preventive, dispunând, după caz, prelungirea, menţinerea sau revocarea măsurii preventive.