Cazul disidentului Ursu. Un fost ofiţer al Securităţii, urmărit penal pentru infracţiuni împotriva comunităţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Marin Pîrvulescu, fost ofiţer în cadrul Departamentului Securităţii Statului, a fost pus sub urmărire penală de procurorii Parchetului General în cazul privind moartea disidentului Gheorghe Ursu. Acesta este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

Procurori militari ai Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului General au dispus începererea urmăririi penale faţă de mr. rez. Marian Pîrvulescu, fost ofiţer în Cadrul Direcţiei a VI-a a Departamentului Securităţii Statului. 

Anchetatorii îl acuză pe acesta de infracţiunii contra umanităţii.

Parchetul General anunţa, luni, că pe 15 ianuarie 2015 s-a început urmărirea penală in rem pentru „săvârşirea infracţiunii contra umanităţii cu privire la acţiunile represive şi sistematice desfăşurate împotriva lui Emil Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist”.

În perioada următoare, mai multe persoane vor fi audiate la sediul Parchetului.

Ucis la ordinul Securităţii 

Inginerul Gheorghe Ursu a fost ucis la 17 noiembrie 1985, în arestul Rahova, din Bucureşti. 

image

Disidentul fusese urmărit de Securitate încă din anii 70, când trimisese scrisori la postul de radio „Europa Liberă”, în care denunţa politica criminală şi cultul personalităţii dictatorului Nicolae Ceauşescu. 

În decembrie 1984, Securitatea i-a confiscat jurnalul personal, document nerestituit familiei inginerului nici până în prezent.

Anchetat atât de torţionarii Miliţiei, cât şi de cei ai Securităţii, Gheorghe Ursu a fost ucis de un deţinut de drept comun, Marian Clită. 

Cercetările ulterioare au arătat că acesta a primit ordin de la şefi ai Securităţii pentru a-l extermina pe disident. În 1996, Marian Clită a fost găsit vinovat pentru omor şi condamnat la 20 de ani de închisoare. 

El a recunoscut că nu a făcut decât să îndeplinească ordinele ofiţerilor de securitate. Clită nu a făcut decât doi ani de închisoare, beneficiind de un decret de amnistie din 1988, dar şi de reducerea pedepsei pentru bună purtare.

Evenimente

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite