Cât de „albastră“ e criza Balenei Albastre

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Jocul Balena Albastră, pornit din Rusia, care ar promova un comportament suicidal în rândul tinerilor, a devenit viral FOTO 123RF
Jocul Balena Albastră, pornit din Rusia, care ar promova un comportament suicidal în rândul tinerilor, a devenit viral FOTO 123RF

Jocul pornit din Rusia care ar promova un comportament suicidal în rândul tinerilor, prin provocări lansate de un „administrator“,„Balena Albastră“, loveşte şi România. În timp ce Poliţia Română a demarat o campanie adresată tinerilor care folosesc Internetul, experţii trag un semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitatea adolescenţilor.

Jocul extrem de periculos practicat de adolescenţi din mai multe ţări, botezat „Blue Whale“ (Balenă Albastră) a făcut primele victime şi în România.

Poliţia a demarat deja o campanie de informare, recomandând tinerilor să nu dea date personale, să nu posteze fotografii, să nu se întâlnească cu necunoscuţi şi să refuze provocări care le fac rău. La rândul lor, psihologii atrag atenţia asupra vulnerabilităţii adolescenţilor în faţa acestor jocuri morbide şi explică modul în care ar trebui să reacţioneze părinţii pentru a-şi feri copiii de acestea.

Se prespune că jocul Blue-Whale ar fi dus la moartea a 130 de tineri în ultimele 6 luni. Jocul morbid presupune îndeplinirea mai multor sarcini pe parcursul a 50 de zile. De obicei ultima provocare cerută este sinuciderea.

Psiholog: Totul pleacă de la vârsta adolescenţei

Specialiştii spun că jocul exploatează, practic, nevoia de atenţie a adolescenţilor, aflaţi în cea mai dificilă perioadă a vieţii lor.

„Vorbim de o perioadă foarte dificilă, plină de întrebări, de schimbări psihice, fizice şi sociale. Este perioada în care se formează conştiinţa de sine, personalitatea, în care încep să se modeleze ca oameni. Adolescenţii sunt foarte sugestibili, vulnerabili. De aceea este foarte uşor pentru cineva cu o gândire diabolică, precum în cazul acestui joc, să-i manipuleze şi să-i ducă într-o zonă foarte periculoasă. În această perioadă, adolescentul are nevoie mai mult decât oricând de atenţia părinţilor, de o relaţie foarte bună cu un adult, care poate să-l ajute să treacă peste această etapă. Tocmai din cauza schimbărilor de comportament, părinţii sunt luaţi prin surprindere şi încep să fie foarte critici faţă de adolescenţi, revendicativi. Nu găsesc modalitatea de a se apropia de ei, de a comunica eficient. Pentru că nu găsesc răspunsuri la întrebări, copiii caută atenţia unui grup, unde să fie acceptaţi şi înţeleşi“, explică psihologul Keren Rosner. 

Părinţii trebuie să observe schimbările intervenite în comportamentul copiilor şi să intervină la timp, atrage atenţia specialistul.

„Primii care pot să-i ajute pe tineri sunt părinţii, pentru că sunt cei mai apropiaţi şi pot să observe orice schimbare de comportament. Adolescenţii se manifestă diferit – fie sunt foarte irascibili, fie nu vor să comunice, se îmbracă diferit sau se dedică anumitor activităţi. Părinţii trebuie să fie atenţi la aceste schimbări şi să afle de la copil, în mod prietenos şi diplomat ce se întâmplă cu el. Nu trebuie să fie agresivi şi să-l certe, să-l ia la întrebări. Reproşurile nu-şi au rostul. Acestea nu vor face decât să întărească convingerea copilului că este neînţeles. Astfel, adolescentul va căuta supape, prin care să se poată manifesta. Nu are abilitatea de a simţi pericolul. Angrenat într-un astfel de joc, nu va renunţa pentru că este încurajat de ceilalţi“, mai arată expertul.

Adolescenţii şi fascinaţia faţă de moarte

La rândul său, psihoterapeutul Vistiana Long explică de ce adolescenţii sunt fascinaţi de tema jocului „Balena Albastră“. „Vrând să se maturizeze, copiii vor să ştie mai mult. Încearcă să stea faţă în faţă cu moartea într-un mod curajos. Copiii, ca să crească echilibrat, au nevoie de contact, e maniera lor de a ştii cine sunt. Dacă acest contact e perturbat de anxietatea părinţilor, atunci apare anxietate şi în cazul lor. Aşa se dezvoltă în timp o teamă de moarte. Pot fi atraşi de filme, de jocuri. În cazul jocului, dorinţa majorităţii este de a privi moartea, dar nu de a se sinucide“, a spus specialistul la Adevărul Live.

Conform specialistei, până la sinucidere copiii văd jocul doar ca pe o serie de provocări periculoase, fiind fascinaţi de ideea de a-şi pune viaţa în pericol doar pentru a scăpa cu bine.
La rândul lui, Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a declarat, la Adevărul Live, că instituţia pe care o reprezintă a înaintat o notă cu măsuri de siguranţă cu privire la preîntâmpinarea pericolelor provocate de jocul „Balerna Albastră“. „ Este nevoie, de asemenea, ca vigilenţa profesorilor să fie continuă şi permanentă. Părinţii trebuie să fie şi ei informaţi cu privire la pericolele din mediul online, dar şi din viaţa de zi cu zi. Avem şi consilieri în şcoli. Soluţiile sunt la instituţiile abilitate, nu la Ministerul Educaţiei“, a încheiat acesta.

Pericolele mediului online

Adolescenţii comunică foarte mult în mediul online. Aşa ajung să fie provocaţi sau hărţuiţi, precum în cazul jocului balena albastră - fenomen denumit „cyberbullying“. Andrei Avădănei, expert în securitate informatică, a explicat pentru „Adevărul“, cum pot fi feriţi copiii de acest fenomen.

„De multe ori, utilizatorii nu reuşesc să facă diferenţa între un mesaj bun şi unul maliţios, cum a fost în cazul acestui joc. De exemplu, dacă accesezi diverse site-uri în care vezi reclame cu tot felul de mesaje – cum să câştigi tot felul de sume de bani sau să dai click şi primeşti un premiu. Acestea nu trebuie accesate, pentru că sunt primul pas prin care poţi să infestezi un calculator. Un utilizator obişnuit trebuie să evite să dea click pe astfel de mesaje, apoi să-şi instaleze o extensie pentru blocarea mesajelor nedorite, un ad blocker de exemplu, apoi, evident, un antivirus. Acestea sunt măsuri de bază prin care pot fi prevenite multe dintre situaţiile neplăcute“, spune expertul.

Potrivit acestuia, părinţii îi pot monitoriza pe copii până la un anumit punct. „Părinţii îi pot supraveghea pe copii. Trebuie să instaleze pe calculator un program antivirus cu funcţie de control parental. Aşa poţi să blochezi anumite site-uri sau să vizualizeze istoricul navigării. Nu poţi evita, dar poţi să afli în timp util ce a accesat copilul. Din punctul meu de vedere, controlul parental este cea mai bună măsură de prevenţie, după care vine educaţia pe care i-o dai copilului, cum reuşeşti să-i explici ca să înţeleagă ce pericole însoţesc mediul online“, a mai spus Andrei Avădănei.

Campanie de informare a poliţiei

Imediat după ce isteria Balena Albastră a cuprins şi ţara noastră, Poliţia Română a anunţat că desfăşoară o companie de informare privind jocurile video şi riscurile la care sunt supuşi copiii care le accesează online. Poliţiştii le recomandă celor care folosesc reţelele de socializare să nu dea informaţii personale, să nu posteze fotografii proprii, să nu accepte să se întâlnească direct cu necunoscuţi, să nu instaleze programe din surse nesigure şi să anunţe apropiaţii dacă persoanele cu care comunică în mediul online le ameninţă, le transmit mesaje cu tentă sexuală sau poze cu conţinut pornografic, le îndeamnă să consume alcool şi droguri sau le trimit „provocări“ care le-ar putea face rău.

„Fiţi prudenţi în a oferi persoanelor cunoscute pe Internet informaţii personale despre voi sau familie, cum ar fi: numele, vârsta, CNP-ul, numărul de telefon, fotografii personale, adresa, şcoala la care învaţaţi ori locul de muncă. Prietenii din mediul online trebuie sa fie doar persoane pe care le şi cunoaşteţi în realitate“, atenţionează Poliţia Română.

Cum a devenit viral

Jocul „Balena Albastră“ îşi are originile în Rusia, unde iniţiatorul său, pe nume Phillipe Budeikin, a creat opt grupuri dedicate pe reţeaua socială VKontakte (varianta rusească a Facebook). Se presupune că doar între noiembrie 2015 şi aprilie 2016, 130 de tineri ruşi s-au sinucis aruncându-se în gol sau în faţa trenului. Jocul mizează pe o provocare psihologică.

Timp de 50 de zile, cei care acceptă să joace primesc câte o sarcină de îndeplinit, una mai sinistră decât alta: li se cere, de exemplu, să se automutileze pe antebraţ, unde să deseneze o balenă cu o lamă de bărbierit. Mai sunt provocaţi să se trezească la ora 4.20 şi să vizioneze un film de groază sau să se plimbe, în echilibru, pe marginea unei clădiri. Ultima sarcină este sinuciderea, prin metode diverse.

2009, marcat de curentul Emo - generaţia tinerilor pierduţi

Un alt curent făcea ravagii în rândul adolescenţilor români în urmă cu opt ani. Se chema Emo. Depresivi, lipsiţi de atenţia părinţilor şi a familiei, tinerii au ajuns si la situaţii extreme. Spre exemplu, două tinere de la Colegiul Virgil Madgearu din Târgu Jiu, adepte ale  acestui curent, s-au aruncat de la etajul 1 al unui bloc, ţinându-se de mână. Spre bucuria părinţilor, fetele au reuşit să scape cu viaţă şi cu răni uşoare. În aceeaţi perioadă, un alt copil de doar 12 ani, şi-a pus capăt zilelor aruncându-se de la etajul 10 al unui bloc din cartierul bucureştean Pantelimon. Alţii au recurs la automutilare, motiv pentru care au ajuns la spitalizări îndelungate, una dintre caracteristicile acestui curent fiind suferinţa.

Dominaţi de pesimism

Cum era de aşteptat, cazurile au atras atenţia specialiştilor, care au încercat să îşi dea seama ce stă la baza acestui comportament extrem. Tinerii, adepţi ai curentului, erau în marea lor majoritate dominaţi de pesimism şi de idei negative, motiv pentru care ajungeau în situaţia de a transforma plăcerea în durere, recurgând la gesturi care le puneau viaţa în pericol. Curentul, care a continuat şi în următorii ani, avea adepţi din categoria de vârstă 11-17 ani, tineri vulnerabili, lipsiţi de afecţiunea familiei.

Pe lângă faptul că tristeţea era caracteristica lor dominantă, adolescenţii ieşeau în evidenţă prin stilul vestimentar, piercing-uri şi frizuri neobişnuite. De aceea ajungeau să fie ironizaţi de societate. Specialiştii în psihologie au explicat că problemele adolescenţilor sunt reale, majoritatea adepţilor fiind copii cu părinţi plecaţi peste hotare, care i-au neglijat. Curentul Emo a pornit din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie în anii 1980, când adolescenţii ascultau un anumit gen de muzică.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite