Brandul „Ceauşescu“ i-a învins pe Hitler, Stalin şi Mussolini
0
Înregistrarea mărcii “Ceauşescu” de către fiul fostului dictator este o iniţiativă exotică, privită cu uimire în ţări care, la vremea lor, au fost conduse de dictatori. Demersul lui Valentin Ceauşescu de a cere în instanţă încetarea reprezentaţiilor piesei „Ultimele ore ale lui Ceauşescu“ stârneşte reacţii vehemente din partea realizatorilor.
Spectacolul e o reconstituire a celebrului proces prin care soţii Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost condamnaţi la moarte la 25 decembrie 1989, fiind pus în scenă de Institutul Internaţional pentru Crimă Politică din Berlin (Germania). Realizatorii spectacolului - producătorul Jens Dietrich, regizorul Milo Rau şi coregizorul Simone Eisenring - ne-au răspuns la trei întrebări cu privire la scandalul declanşat de întregistrarea numelui „Ceauşescu" la OSIM.
Mai citiţi şi:
Radu Ciuceanu:„Dacă Stalin mai trăia, poate scăpam de comunişti”
Marca „Hitler", de neconceput în Germania
„Adevărul": În calitate de producători ai piesei, ştiaţi că marca„Ceauşescu" a fost înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci?
Realizatorii piesei „Ultimele ore ale lui Ceauşescu": Da, ştiam că Ceauşescu a devenit o marcă înregistrată. Considerăm însă că figurile istorice aparţin tuturor şi nu pot fi patentate, aşa cum se întâmplă spre exemplu cu o băutură sau un radiotranzistor. Istoria aparţine tuturor şi nu unei singure persoane. Piesa se referă la personajul istoric Ceauşescu şi nu la secretele familiei sale. Este o lucrare documentară, nu un produs comercial.
Aţi ajuns la o înţelegere cu Valentin Ceauşescu cu privire la difuzareaacestei piese?
Nu, nu am ajuns la nicio înţelegere cu Valentin Ceauşescu. Sperăm că libertatea de expresie şi arta sunt respectate în România şi aceste lucruri prevalează în faţa intereselor financiare ale unor persoane private. Bineînţeles că înţelegem şi respectăm dorinţa lui Valentin Ceauşescu privind respectarea demnităţii familiei sale. Dar, după cum am mai spus, piesa noastră abordează doar latura publică a vieţii lui Ceauşescu şi evenimentele de la 1989. Tocmai pentru că suntem străini, am încercat să nu oferim publicului o interpretare tendenţioasă sau cu accente caricaturistice a cuplului Ceauşescu, ci am încercat să creionăm cât mai exact evenimentele din decembrie 1989, aşa cum au fost reflectate şi în presa românească şi în spaţiul public din ţara dumneavoastră.
Ce părere aveţi despre faptul că numele „Ceauşescu" a fost înregistrat ca marcă în România?
Abordarea subiectelor istorice este una dintre cele mai importante şi delicate misiuni ale artei. O îngrădire a acestei misiuni este, după părerea noastră, dăunătoare pentru societate şi pentru artă şi creează îngrijorare. Să vă dau un exemplu: dacă urmaşii lui Adolf Hitler sau ai lui Joseph Goebbels (ministrul propagandei al regimului nazist - n.r.) ar cere interzicerea oricăror reprezentări referitoare la perioada nazistă, demersul ar fi unul de neconceput în Germania democrată de azi. Tratarea subiectelor istorice (inclusiv a evenimentelor întunecate) ţine de domeniul public, nu poate fi interzisă de interese private. Sau ca să-l citez pe George Orwell: "Cine deţine trecutul, deţine şi viitorul". Iar viitorul este al nostru, al tuturor.
"Sperăm că libertarea de expresie şi arta sunt respectate în România şi aceste lucruri prevalează în faţa intereselor financiare."
Milo Rau
regizor
Revolta Ceauşeştilor
Ceauşeştii din satul gorjean Miculeşti nu prea ştiu cum vine treaba cu înregistrarea numelui de Ceauşescu la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, dar atunci când aud că nu îşi mai pot folosi numele iau pur şi simplu foc.
Elena Ceauşescu locuieşte împreună cu soţul său la marginea satului, într-o casă frumoasă, cu etaj. Dumitru, în vârstă de 49 de ani, răbufneşte.
„Doar nu i-am furat numele. E nebun dacă a făcut aşa ceva. Nu mi se pare o treabă corectă, pentru că eu am moştenit numele şi acum, dacă e la fel ca al fostului preşedinte, ce să facă? Să-l schimb? Dacă stau să mă gândesc bine, tata s-a născut înaintea dictatorului Nicolae Ceauşescu. La toate maşinile celor din familie, pe numerele de înmatriculare este trecut «CEU» şi anul naşterii. Ce să fac, acum? Să schimb plăcuţele? Auzişi, Bobocico? (n.r. - soţia sa, Elena Ceauşescu). Cred că nici pe cruce nu ne mai lasă să ne punem numele", are puterea să glumească Dumitru Ceauşescu.
Nicolae Ceauşescu (29 de ani) din Miculeşti, revoltat de înregistrarea ca marcă a numelui pe care îl poartă Foto: Alin Ion
Acesta i-a pus porecla soţiei sale Bobocica, după ce, imediat după Revoluţia din '89, toţi colegii de la serviciu o priveau ciudat, cu răutate, crezând că are o legătură de rudenie cu familia Ceauşescu. Nici Gheorghe Ceauşescu, în vârstă de 72 de ani, nu prea este de acord cu patentarea numelui de Ceauşescu, cu toate că este un nostalgic al perioadei comuniste: „Păi, de ce să-mi impună mie să nu îmi folosesc numele cum vreau eu, dacă este doar o simplă coincidenţă de nume? E dreptul meu să-mi fac produsul pe care îl doresc şi să-i dau numele meu".
Gheorghe Ceauşescu a avut o firmă pe care a închis-o, pentru că afacerea nu mergea: „Nu vreau să mai fac vreo afacere, dar, dacă mi-aş deschide o altă firmă, i-aş spune Ceauşescu, că e numele meu". Bătrânul crede însă că om politic ca Nicolae Ceauşescu nu se va mai naşte: „A fost singurul care s-a gândit la bunăstarea poporului şi la dezvoltarea acestei ţări".
Tânărul Nicolae Ceauşescu din Miculeşti
Nicolae Ceauşescu, singurul din Miculeşti care poartă numele dictatorului, nu prea înţelege foarte bine cum stă treaba cu înregistrarea numelui pe care îl poartă: „Păi, eu ce să fac, dacă aşa mă cheamă? Nu vreau să-mi schimb numele. Nu prea mi se pare corect. Dacă vreau, vreodată, să vând ţuică sau vin cu numele meu nu pot?"
Personajul istoric Ceauşescu aparţine tuturor
Specialişti în Dreptul Proprietăţii Intelectuale susţin că numele „Ceauşescu" este folosit în cărţi, în filme sau în spectacole de teatru ca fiind al unui personaj istoric şi nu ca o marcă. În opinia specialiştilor, personajul istoric nu poate aparţine numai unei persoane, fie ea şi fiul sau fiica acestuia.
„Trebuie clarificat modul de exploatare a mărcii. Mai exact, trebuie să se facă diferenţa între utilizarea mărcii şi utilizarea numelui ca personaj istoric. Spre exemplu, în piesa de teatru «Ultimele ore ale lui Ceauşescu», se face referire la persoana istorică.
Ce ar fi trebuit să facă producătorii, să intituleze spectacolul „Ultimele ore ale celui care a condus România între 1965 şi 1989?!", remarcă retoric un specialist în Dreptul Proprietăţii Intelectuale.
El e de părere că Valentin Ceauşescu - ca proprietar al mărcii „Ceauşescu" - lasă să se creadă că are alte drepturi decât cele conferite strict de noţiunea de marcă, ceea ce ar putea fi interpretat ca un abuz. Specialiştii în „Mărcii şi Indicaţii Geografice" susţin că persoanele interesate pot contesta în instanţă obţinerea unei mărci, în cazul în care este lezat în vreun fel interesul public.
„Doar cu acordul lui Valentin!"
Avocatul lui Valentin Ceauşescu, Haralambie Voicilaş, susţine însă că reprezentanţii Institutul Internaţional pentru Crimă Politică din Berlin ar fi trebuit să îl contacteze pe Valentin Ceauşescu în momentul în care au realizat piesa „Ultimele ore ale lui Ceauşescu".
„Noi am văzut afişul spectacolului care urma să fie la «Odeon», la 10 şi 11 decembrie 2009, şi am notificat reprezentaţii Teatrului. Am fost sunat de doamna Dorina Lazăr, directorul Teatrului Odeon din Capitală, însă instituţia nu avea decât rolul de gazdă, astfel că nu avea posibilitatea să anuleze spectacolul".
Voicilaş susţine că nimeni nu poate folosi numele „Ceauşescu" fără acordul expres al lui Valentin Ceauşescu, indiferent dacă vorbim sau nu de personajul istoric.
Liber la marca „Stalin"
Numele fostului dictator sovietic Iosif Stalin nu ar putea fi înregistrat niciodată ca o marcă în scop comercial, dacă vorbim despre el ca fiind un personaj istoric.
"Conform legislaţiei ucrainene şi internaţionale, nu se poate înregistra numele unei persoane istorice ca o marcă comercială. Ea poate fi înregistrată numai pentru anumite produse sau servicii. Dreptul de a face această înregistrare o are numai persoana care a dovedit rudenia şi dreptul la moştenire sau o persoană căreia personajul istoric i-a dat oficial permisiunea de a folosi numele său", ne-a declarat primul şef adjunct al Departamentului de Stat pentru Proprietate Intelectuală din Ucraina, Vladimir Zarov.
Potrivit lui Zarov, marca reprezintă mai degrabă un anumit produs decât o interdicţie totală a utilizării numelui. Cu alte cuvinte, rude ale lui Stalin ar putea înregistra marca de votcă "Stalin" sau ar putea da dreptul de a produce această marcă unei societăţi producătoare de băuturi alcoolice. Numele lui Stalin va putea fi însă menţionat - fără acordul expres al descendenţilor săi - în documentare TV, în filme, în cărţi sau în lucrări de cercetare.
Redacţia "Blik", Ucraina
Alessandra Mussolini: „Bunicul meu este al tuturor italienilor"
Deputata Alessandra Mussolini (foto) ne-a spus că nu s-a gândit să breveteze numele de familie moştenit de la bunicul său, fostul dictator Benito Mussolini, dar că înţelege reacţia urmaşilor Elenei şi ai lui Nicolae Ceauşescu.
Contactată de „Adevărul", nepoata Ducelui a mărturisit că nu i s-a întâmplat să fie nevoită să acţioneze legal împotriva unei opere despre faptele bunicului său. „Aici este vorba de o realitate istorică, de acte care atestă trecutul, care nu aparţine numai familiei mele, ci tuturor italienilor", ne-a explicat Alessandra Mussolini.
Ea ne-a spus că se simte uşurată că de respectarea adevărului istoric se ocupă alte instituţii. „Am văzut că eu am fost împiedicată să-mi apăr propria imagine (n.r. - referitor la pierderea procesului cu Bobby Păunescu pentru filmul „Francesca"), ce să mai vorbim despre a bunicului meu", a adăugat deputata.
În ceea ce priveşte producţiile artistice avându-l ca personaj pe Benito Mussolini, familia nu poate să ceară drepturi de autor materiale, dar poate să ceară interzicerea difuzării acestora, în cazul în care constituie o defăimare sau dacă nu respectă faptele istorice.
Trei cereri pentru Mussolini
Avocatul Alessandrei Mussolini, Federico Vecchio, ne-a explicat că în Italia există decretul legislativ din 10 februarie 2005. Articolul 7 prevede posibilitatea înregistrării la UIBM (Biroul Italian pentru Brevete şi Mărci, echivalentul OSIM în Peninsulă) a numelor proprii celebre, dar cu anumite limite.
Numele trebuie încadrat într-un context şi drepturile de exclusivitate privesc doar situaţia respectivă. În cazul familiei Mussolini, drepturile asupra numelui pot fi cerute până la a patra generaţie, însă doar cu privire la cercul familiei. „Nimeni nu poate folosi prenumele şi numele unui membru al familiei fără a obţine permisiunea rudelor. Excepţie fac acele cazuri în care apar coincidenţe de nume şi prenume", ne-a spus avocatul Vecchio.
Biroul Italian pentru Brevete şi Mărci ne-a informat că, până în prezent, au fost depuse trei cereri de înregistrare a numelui „Mussolini", însă din partea unor persoane care nu fac parte din familia fostului dictator. Două dintre acestea au fost respinse, iar comisia de evaluare nu face publice motivele. În prezent, are loc expertizarea mărcii „Coppa Mussolini", cu privire la un premiu în Telecomunicaţii.
Se încarcă comentariile...
