Autoritatea Electorală Permanentă a transmis DNA mai multe documente în cazul alegerilor din diaspora
0
Autoritatea Electorală Permanentă a transmis, luni, Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) mai multe documente solicitate de anchetatori în dosarul organizării alegerilor în secţiile de votare din străinătate.
Potrivit unui comunicat de presă al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), oficialii de aici au trimis documentele emise privind procesul de organizare şi desfăşurare în străinătate a alegerilor pentru preşedintele României din noiembrie 2014 la DNA , informează Mediafax.
În plus, reprezentanţii AEP au mai transmis procurorilor şi corespondenţa intra şi interinstituţională privind procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor, dar şi toate documentele şi materialele aferente şedinţelor de lucru, intra şi interinstituţionale, privind procesul de organizare şi desfăşurare în străinătate a alegerilor pentru preşedintele României din acest an.
Până la acest moment, nicio persoană din conducerea Autorităţii Electorale Permanente nu a fost citată în dosarul privind organizarea alegerilor în secţiile de votare din străinătate.
Dosar preluat de DNA de la Parchetul General
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au primit, pe 4 decmebrie, de la Parchetului General dosarul privind modul în care a fost organizat şi s-a desfăşurat votul în Diaspora, pentru a continua ancheta. Parchetul începuse deja urmărirea penală „in rem” în acest caz pentru abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale
Parchetului General a constatat, pe 4 decembrie, că „faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri”, se arăta într-un comunicat al Ministerului Public.
„La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, în cursul lunii noiembrie s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în Diaspora. Procurorii anticorupţie, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituţii cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale”, explicau în această dimineaţă procurorii DNA.
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, pe 19 noiembrie, că după turul întâi al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care s-a început urmărirea penală “in rem” (asupra faptei şi nu faţă de anumite persoane – n.r.) pentru a se stabili din vina cui nu au putut vota pe 2 şi 16 noiembrie toţi românii din diaspora care au vrut să-şi exercite acest drept. Niţu a precizat că dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).
„Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de şase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfăşurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispoziţiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţă în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale)”, potrivit comunicatului Parchetului General.
Responsabili de dezastrul votului
La rândul ei, preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu, a afirmat că ancheta pentru scrutinul din diaspora se impune, întrucât exista baza legală pentru înfiinţarea de noi secţii de votare. În plus, susţine Stanciu, „strict pe lege“, Guvernul putea interveni prin emiterea unor ordonanţe care să faciliteze votul din diaspora. „Strict pe lege, sigur că se putea da o ordonanţă de urgenţă“, a spus Stanciu. Responsabili pentru organizarea dezastruoasă a alegerilor din diaspora, când mii de români au stat ore în şir la cozi fără să fie lăsaţi să voteze, sunt cei doi miniştri care s-au succedat la conducerea Ministerului Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, dar şi premierul Victor Ponta, au susţinut imediat după alegeri politicienii şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Cei doi miniştri nu au luat măsuri ca toţi alegătorii prezentaţi la urne în străinătate să poată vota, iar primul ministru a refuzat să iniţieze o hotărâre de Guvern, prin care să fie prelungit programul secţiilor de votare din străinătate, în condiţiile în care se ştia că numărul acestora este total insuficient, au argumentat sursele citate.
Stanomir: „O viciera a procesului electoral”
„Cu siguranţă este un caz flagrant de încălcare inacceptabilă a dreptului politic de a vota. Datoria oricărui guvern care organizează alegeri este să faciliteze accesul imediat şi în condiţii optime al alegătorilor în vederea exercitării acestui drept, iar efectul dezorganizării voite sau accidentale a secţiilor de votare este ca un număr de cetăţeni români se află în imposibilitatea exercitării acestui drept. Este vorba despre o viciere morală şi juridică a procesului electoral. Nu vorbesc de rea intenţie, ci de dezorganizare care are un responsabil instituţional. Este vorba despre domnul ministru de Externe, Titus Corlăţean“, a declarat profesorul universitar Ioan Stanomir.
„Ştim sigur că un număr de cetăţeni români a fost tratat nedemn şi incorect, iar din punct de vedere al îndatoririlor de serviciu, cei care au organizat aceste alegeri ar trebui să răspundă. Putem vorbi de o fraudă indirectă prin privarea de dreptul de exprimare politică a unei secţiuni a poporului român“, a mai spus Stanomir.
Consecinţele penale ale alegerilor
Laura Ştefan, specialist anticorupţie la „Expert Forum“, subliniază că urmărirea penală nu poate avea niciun fel de consecinţe pentru rezultatul votului. Demersul în justiţia este însă important, susţine expertul, pentru a stabili cine se face vinovat de bătaia de joc la care au fost supuşi românii din diaspora.
„Demersul justiţiei nu poate influenţa validarea alegerilor. Doar dacă se demonstrează că au existat fraude de natură să schimbe rezultatul votului. Este important ca după începerea urmăririi penale in rem să se identifice cât mai repede şi suspecţii, adică să se ajungă la o urmărire penală in personam, pentru că decizia de a bloca votul din diaspora nu a fost una individuală, luată la nivelul fiecărei ambasade, ci a fost mai degrabă o decizie luată la Bucureşti. Ne interesează cine în MAE şi cine la nivelul Guvernului a decis ca românii din diaspora să nu voteze“, a explicat pentru „Adevărul“ Laura Ştefan.
Fostul Avocat al Poporului, prof. univ. Gheorghe Iancu, susţine şi el că demersul Parchetului în acest caz este legitim. „Demersul Parchetului general în legătură cu încălcarea dreptului la vot este perfect legal. Lipsa acelor formulare de declaraţii pe proprie răspundere din secţiile de vot, nu contează din ce motive, este de asemenea infracţiune. Asta a împiedicat oamenii să voteze. Este atât de clar, încât nici măcar Nixon nu ar putea-o contesta“, arată Gheorghe Iancu, făcând aluzie la „Afacerea Watergate“, în care fostul preşedinte american a negat că ar fi fost implicat.
Exemplul turc vs haosul românesc
Spre deosebire de România, alte state manifestă o grijă deosebită pentru cetăţenii lor care trăiesc în diaspora. La scrutinurile electorale, ţări precum Franţa, Turcia sau Ungaria organizează secţii de votare suficiente, astfel încât să nu-şi priveze cetăţenii de dreptul la vot. În Germania, de exemplu, turcii au organizat în această vară cea mai mare secţie de votare din lume pe un stadion. Este vorba despre Stadionul Olimpic din Berlin, unde pe 31 iulie câteva zeci de mii dintre cei 140.000 de turci care trăiesc doar în capitala Germaniei, au putut să-şi voteze pentru prima oară în mod direct preşedintele.
Până şi Moldova a găsit o soluţie pentru a facilita votul cu celeritate în secţiile electorale din străinătate. Pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie, moldovenii din diaspora nu vor mai fi obligaţi să completeze declaraţii pe proprie răspundere, care îngreunează procesul electoral. Listele electorale de bază şi cele suplimentare pentru secţiile de votare din afara ţării vor fi completate cu o rubrică nouă, care va avea următorul conţinut: „Semnez, conform art. 53 alin (31) din Codul electoral şi declar pe propria răspundere că mă voi abţine de la votarea multiplă“.
Scandalul votului din Diaspora
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului doi, ca românii din Diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.
După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din Diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.
La două zile după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale 2014, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din Diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca „om de onoare“, „într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile“.
Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) acest lucru, Biroul „nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens“.
Potrivit acestuia, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.
Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21:00.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Efectul Diaspora. Cum explică sociologii votul masiv pentru Klaus Iohannis
Sociologi, analişti politici, dar şi psihologi au analizat pentru „Adevărul” votul în turul doi al alegerilor, care a reuşit să-i mobilizeze şi să-i solidarizeze pe români mai mult ca niciodată. Printre altele, aceştia pun prezenţa masivă la vot, mai ales în Diaspora şi rezultatul inprevizibil al scrutinului electoral pe seama empatiei şi emoţiei generate de umilinţa cozilor de la secţiile de vot din străinătate.
Peste 370.000 români au votat în Diaspora, cei mai mulţi în Italia, Spania şi Republica Moldova
Un număr de 378.811 români din Diaspora au votat în turul II al alegerilor prezidenţiale. Cei mai mulţi votanţi au fost în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, SUA, Germania şi Franţa, a anunţat, luni, BEC.
Cum a jonglat Guvernul cu secţiile de votare din străinătate
„Adevărul“ vă prezintă modul în care Guvernul a modificat numărul şi amplasarea secţiilor de votare din străinătate, în contextul în care votarea din Diaspora a stârnit un uriaş scandal intern şi internaţional.
Românii din Diaspora combat cu idei sabotajul Guvernului
Românii din diaspora au imaginat mai multe soluţii pentru a putea participa în număr cât mai mare la turul doi al alegerilor prezidenţiale, în ciuda străduinţei autorităţilor din ţară de a pune cât mai multe frâne votului din străinătate.
Se încarcă comentariile...
