Augustin Zegrean: Chiar dacă nu ar fi fost erata, rezultatul Referendumului din 2012 nu era altul

Procurorii au început urmărirea penala „in rem” în acest caz FOTO Mediafax

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a fost audiat, miercuri, la Parchetul General în dosarul „Erata”. Acesta a precizat că a fost audiat în calitate de martor. Procurorii au redeschis acest caz şi fac verificări în privinţa eratei prin care s-a invalitat referendumul din anul 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

UPDATE La ieşirea din sediul Parchetului General, Augustin Zegrean a declarat că rezultatul referendumului din 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, nu ar fi fost altul dacă nu exista erata redactată de Curtea Constituţională.

„Categoric nu ar fi fost un alt rezultat. (...) Hotărârea finală prin care s-a stabilit că referendumul nu este valabil a fost luată în baza articolul 6. Nu amestecaţi mere cu pere”, a spus Zegrean, întrebat dacă referendumul ar fi avut un alt rezultat în condiţiile în care nu ar fi fost redactată o erată de către CC.

Zegrean, audiat la Parchetul General

La intrarea în sediul Parchetului General, Augustin Zegrean a declarat că vor fi audiate şi alte persoane în acest caz şi că el personal nu se teme de această cercetare, decizia pe care au luat-o judecătorii constituţionali la acel moment fiind una corectă.

„Am dat (Curtea Constituţională, n.r.) o decizie până când cineva o să înţeleagă rezultatul votului, nu am stabilit noi. Noi am primit de la BEC procesul verbal şi acolo scria că au fost la vot opt milioane, care reprezintă 46,24 la sută din numărul cetăţenilor înscrişi în liste. Dacă dădeam altfel decizia, puteam fi traşi la răspundere, eventual", a declarat Zegrean, întrebat dacă se simte vinovat că a fost dată o erată la hotărârea adoptată de CC pe 2 august 2012 cu privire la organizarea referendumului, în care se făcea menţiunea că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot.

Preşedintele Curţii Constituţionale a adăugat că, în opinia sa, nu este normal ca anchetatorii să verifice soluţii ale judecătorilor, acesta fiind şi motivul pentru care, în legea românească, statutul judecătorului este „inamovibil”. Zegrean a mai spus că dacă anchetatorii s-ar apuca să cerceteze fiecare decizie a judecătorilor, nu s-ar ajunge nicăieri.

Miercuri sunt aşteptaţi la Parchetul General alţi doi judecători ai Curţii Constituţionale, unul dintre aceştia fiind Petre Lăzăroiu.

Audieri la foc continuu

În acest dosar au fost audiaţi până acum fostul judecător CCR Acsinte Gaspar, Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Toni Neacşu, fost judecător CSM şi judecătorul constituţional Tudorel Toader.

Procurorii Parchetului General au redeschis un dosar în care investighează modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis în anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă au constatat că din acea hotărâre lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012.

După publicarea hotărârii, a fost adăugată o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, şi anume, peste 18 milioane de români.

Prin această erată a fost blocată iniţiativa Guvernului de a efectua un minirecensământ pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii plecaţi din ţară de mai mult timp.

Erata respectivă a fost întocmită şi semnată de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare către Guvern şi Monitorul Oficial.

Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Ulterior, trei dintre judecătorii CCR, Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, au declarat că nu au fost consultaţi cu privire la întocmirea acelei erate, ei susţinând că referendumul trebuia validat, întrucât cele 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente, număr luat în considerare la adoptarea hotărârii de validare, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.

În opinia lor, din listele electorale permanente trebuiau scăzute persoanele de cetăţenie română cu domiciliul în străinătate, precum şi cele cu actele de identitate expirate.