Ameninţările cămătarilor din clanul „Butoane” către datornici: „Dacă tre’ să mă duc la puşcărie pentru tine, mă duc. Nu te gândeşti, mă, că ai copil?”

„Mie în viaţă îmi vei plăti, eşti nebun la cap...cred că nu mă cunoşti, cred că nu-ţi dai seama”, îl intimida un interlop din clanul „Butoane” pe unul dintre bărbaţiii care au împrumutat bani cu camătă. Detaliile apar în cea mai recentă anchetă DIICOT care a dus la arestarea a peste 10 membri din gruparea interlopă.

„Am rămas la anii ăştia pe drumuri şi copilul...casa în loc să fie a copilului, acu copilu’ e tot pe drumuri. Bun atunci împrumutul de l-am dat, că până la urmă şi eu l-am dat o grămadă de bani lu’ Ţiţi”. Cuvintele aparţin unui bărbat care a luat împrumuturi cu camătă de la membrii clanului giurgiuvean „Butoane”.

Interlopii aveau reguli stricte în cazul banilor împrumutaţi, iar dobânda putea ajunge şi la 300%. Cel care îmărumuta banii era Viorel-Ştefan zis „Ţiţi” sau „Căpăţână”, fiul liderului clanului Octavian Grecu, zis “Butoane”. Atunci când mascaţii au intrat în vila lui „Butoane” din Giurgiu, ei au găsit 157.800 de euro, suma de 61.200 de lei, 2 autoturisme Grand Cherokee şi un BMW X5. 

Detaliile apar în cazul deschis recent de procurorii Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Şaisprezece dintre membrii clanului Butoane, suspectaţi de camătă, şantaj şi proxenetism, dar şi alte infracţiuni, au fost reţinuţi la începtul acestei luni, alte trei persoane fiind plasate sub control judiciar. 

„Fiind «Butoane» şeful oraşului, asta este!”

Atunci când cei care împrumutau bani de la clanul „Butoane” avea problema cu plata ratelor sau a dobânzii, membrii clanului treceau la ameninţări. Aceste împrumuturi erau garantate cu imobile, potrivit procurorilor DIICOT. Dacă datornicul nu plătea, interlopi îi luau garanţiile. Una dintre persoanele care au împrumutat bani de la clan, arăta într-o discuţie cu o amică unde se putea ajunge dacă nu plătea datoria: „Prinde un om şi până nu-l nenoroceşte de tot, cum m-a nenorocit pă mine, nu-l lasă...La oameni le-a fost frică, fiind oamenii lui «Butoane» şi a lu’ tot clica asta. Da păi după el acuma şi-a luat mâna. El de-aia e fugit, că dacă-l prinde ăştia în oraş îl omoară. I-a promis că îl termină.”  „Cum Dumnezeu am dat atâţia bani şi acum să rămân fără casă?!”, era supărarea acestuia, potrivit interceptărilor DIICOT. 

„Io nu am nici bani de pâine, mi-am nenorocit şi casă şi familie, tot, tot, tot”, se plângea bărbatul. „I-am dat o grămadă de bani şi să termine cu actu casei ca să ni-l facă şi depindeam de ei... Hai să fim serioşi! Că Dumnezeu ştie şi toată... tot oraşu ştie. Nu numai ei, nu numai poliţia că şi poliţia nu doarme dar... fiind «Butoane» şeful oraşului, asta este!”, era revoltat datornicul.

„Mă duc barem să-i dau lu fi-tu în cap!”

Gabriel- Ionel Simion, unul dintre locotenenţii lui „Ţiţi” explica într-o discuţie telefonică, interceptată de DIICOT,  ce se întâmplă dacă nu primeşte banii: „Voi chiar… voi nu vrei să înţelegeţi aşa până nu mă duc… şi aşa cred că mă duc la puşcărie, mă duc barem să-i dau lu fi-tu în cap!” sau „Nu mai pot, bă! Dă-mi, bă, banii, bă frate! Nu-ţi vreau nimica, dă-mi banii mei care ţi i-am pus în palmă, ţi i-am pus în mână, mă! Cum mi-ai luat banii mei! Să-mi iei banii mei, mă?!”.

Simion explica unui datornic într-o altă discuţie telefonică că are nevoie de fapte nu vorbe. 

Simion: Cei plăti mă tu eşti prost la cap, eşti nebun la cap, mie în viaţă imi vei plăti, eşti nebun la cap...cred că nu mă cunoşti, cred că nu-ţi dai seama.

Datornic: Tocmai (limbaj neinteligibil) asta Gabi ca să-ţi tracă supărarea, vreau să-ţi dau şi banii...cum ai spus...tu treizeci de milioane (30.000.000) şi telefonul ăla...

Simion: Mi-le dai pe amândouă mă, ai şi banii în buzunar ai şi telefonul, e uşor din gură îmi dai şi Parisu’. E mai greu de făcut.

„Nu te gândeşti, mă, că ai copil?”

„O pun pă nevastă-mea s-o bată pă nevastă-ta. Fac numai rele! Dă-mi, bă frate, banii, bă! Vreau banii mei, bă! Dă-mi, bă ,frate banii care ţi i-am dat în mână, bă! Dă, bă frate, că a trecut un an dă zile! Cât mă ţii, mă?”, eau ameninţările acestuia. 

„Bă, nu mai te las, băga-mi-aş p...-n… familia mea! Nu mai te las, dă-mi banii! Dă-mi din bani! Du-te-n p... mea! Ori mă duc la puşcărie, ori ce… nu las! Ori te… ori  te iau după Pământ. Dacă tre’ să mă duc la puşcărie pentru tine, mă duc, pentru cinşpe milioane! Nu mai te las! Mergi să-mi dai câteva milioane, mergi la Cune, mergi la mă-ta, mergi la tac-tu, mergi la… sânge să te bată!”, eau alte ameninţări. 

„Dacă aud de tine că ai făcut vreo nenorocire şi îţi fac şi io una de te duci zece ani? Ăăă? Nu te gândeşti, mă, că ai copil? Nu te gândeşti, mă, că mi-ai luat banii?”, era inventiv cămătarul.

Acuzaţiile DIICOT

Potrivit procurorilor DIICOT, începând cu anul 2012 în municipiul Giurgiu s-a constituit un grup infracţional organizat condus de către patru suspecţi - tatăl şi cei trei fii ai săi -, care, prin folosirea de persoane interpuse au săvârşit mai multe infracţiuni de camătă, şantaj şi proxenetism. Cu sumele astfel obţinute au fost achiziţionate terenuri, imobile sau autoturisme de lux, pe numele membrilor grupării sau ale interpuşilor. 

Anchetatorii spun că liderii grupului se foloseau de legături infracţionale pentru identificarea persoanelor care nu îndeplineau condiţiile necesare pentru obţinerea unor împrumuturi bancare, apoi, tot prin aceşti interpuşi, îi determinau să împrumute sume mari de bani de la ei. Se stabilea o dobândă lunară, cât şi un termen limită de restituire a sumei împrumutate, persoanele care împrumutau fiind obligate să pună gaj imobile sau autoturisme cu o valoare mult mai mare decât cea a împrumutului, prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare cu interpuşii pentru bunul lăsat gaj. După restituirea sumelor de bani împrumutate şi a dobânzilor, care ajungeau în final la liderii grupului, interpuşii solicitau alte sume de bani, motivând că nu li se vor restui autoturismele şi imobilele, întrucât ei sunt proprietari de drept. Astfel, neputând achita noi sume de bani, victimele pierdeau bunurile lăsate gaj sau erau nevoite să le cumpere din nou la un preţ apropiat de cel al pieţei.

Pentru recuperarea banilor, membrii grupării le şantajau pe victime şi le ameninţau cu acte de violenţă, în unele cazuri victimele fiind agresate.

Proxenetism

De asemenea, suspecţii au coordonat o reţea de proxenetism care îşi desfăşura activitatea pe teritoriul Europei, beneficiind şi de sume de bani provenite din taxe de protecţie ale activităţilor infracţionale pe care persoane din judeţul Giurgiu le desfăşurau în Anglia, Germania şi Italia.

"Referitor la sumele de bani obţinute ilicit din această sferă de infracţiuni, clanul obţinea foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei pe teritoriul Angliei de către mai multe persoane de sex feminin, sumele de bani obţinute fiind folosite pentru achiziţionarea autoturismelor de lux, imobilelor, terenurilor ori reintroducerea în circuitul ilicit prin oferirea de bani cu camătă. De asemenea, alţi membri ai grupului au obţinut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane de sex feminin pe teritoriul Germaniei şi Italiei, sumele de bani obţinute fiind folosite în vederea achiziţionării autoturismelor de lux, cât şi achitării taxelor de protecţie către clan, pentru protejarea activităţii infracţionale", mai spun procurorii DIICOT.

Organizau jocuri ilegale de noroc

Totodată, în cursul anului 2017, şase suspecţii au mai constituit un grup infracţional organizat care şi-a desfăşurat activitatea până în prezent, specializat în  înşelăciune şi organizarea ilegală a jocurilor de noroc. 

Astfel, ei au organizat fără drept jocuri de noroc în Giurgiu, atât în incinta unui local aparţinând unuia dintre suspecţi, cât şi într-un imobil aparţinând fiului acestuia, în scopul inducerii în eroare a participanţilor prin folosirea unor mijloace frauduloase care să îi ajute să câştige sumele de bani pariate de către ceilalţi jucători la jocurile de noroc de tip poker, barbut sau rummy. Cu ocazia organizării jocului de poker, suspecţii foloseau cărţi de joc marcate, nedectabile vizual, iar apoi, în timpul jocului, cu ajutorul telefonului mobil se scanau cărţile joc, folosind un program de analizare rapidă, care comunica utilizatorului cărţile care se vor distribui, apoi persoana care va câştiga jocul. De asemenea, pentru a influenţa rezultatele jocurilor de barbut, membrii grupului foloseau zaruri care erau acţionate cu ajutorul unei centuri magnetice deţinute de către o persoană care participă la jocul organizat, mai spun anchetatorii.