Alţi bani, aceeaşi distracţie. Cardul de sănătate doar cu buletinul

Alţi bani,
aceeaşi distracţie. Cardul de sănătate doar cu buletinul

Actualele cărţi de identitate vor fi înlocuite cu unele electronice

Autorităţile vor să ne dea buletine noi care să conţină datele biometricice ale titularului şi care să înlocuiască documentele de sănătate electronice. Specialiştii spun însă că va fi foarte greu de realizat un sistem funcţional ţinând cont de „antecedentele“ sistemului informatic al cardului de sănătate. În acest moment doar Estonia a reuşit să integreze în actele de identitate mai multe servicii, precum cele medicale.

Buletinele cu cip revin în atenţia românilor printr-un proiect de lege iniţiat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), lansat recent în dezbatere publică. De data aceasta, Guvernul vrea ca noile cărţi de identitate să fie multivalente. Pe noile acte de identitate vor fi, pe lângă datele titularului care sunt şi acum în actul de identitate, date biometrice, respectiv imaginea facială, amprentele de la două degete, dar şi datele medicale din cardul de sănătate. Totodată, cu cărţile electronice de identitate românii vor căpăta drept de semnătură electronică, putând astfel să-şi plătească online taxele şi impozitele.

Specialiştii afirmă că ambiţiile şi optimismul autorităţilor sunt prea mari, utilizarea noilor cărţi de identitate fiind condiţionată de investiţii pe măsură în serviciile informatice ale administraţiei publice. În caz contrar, spun aceştia, vor fi doar bani aruncaţi pe Apa Sâmbetei. Deocamdată, în Europa doar Estonia – statul cu cea mai informatizată administraţie publică - a reuşit să integreze în actele de identitate  datele medicale.

Bucureştenii au ieşit în stradă în 2009 pentru a protesta faţă de introducerea buletinelor biometrice. Oamenii erau atunci supăraţi deoarece considerau că documentele conţin pe cip cifra diavolului, „666“, dar şi pentru că se prelevau amprentele. 

Expert IT: Investiţie inutilă fără o infrastructură pe măsură

Cristian Cloţ, fost coordonator IT al CASMB, a explicat, pentru „Adevărul“ de ce e posibil ca acest proiect să eşueze.

„Teoretic, e frumos. Vom putea interacţiona uşor cu administraţia publică, vom putea să ne autentificăm cu acel card. Dar asta numai dacă statul român va fi în stare să implementeze sisteme informatice la nivelul acelor instituţii pentru ca cetăţeanul să poată  interacţiona cu ele. În practică am mari reţineri pentru că, până acum, statul nu a demonstrat că este competent“, spune specialistul.

Potrivit acestuia, fără o viziune integratoare, cărţile electronice nu vor putea fi folosite pentru alte servicii.

„Ar trebui ca statul român să gândească integrat dacă face o investiţie aşa de mare ca să schimbe actele de identitate. Altfel va fi inutilă dacă statul nu investeşte în servicii informatice în administraţia publică, astfel să le poţi folosi cu ajutorul cărţii de identitate. Trebuie dezvoltată şi partea de infrastructură, pentru că altfel degeaba sunt băgate aceste carduri pe gâtul oamenilor, că nu ai la ce să le foloseşti. La fel s-a întâmplat şi cu dosarul electronic de sănătate. Rata lui de utilizare finală este extrem de mică, de 1 la 10.000. Nimeni nu foloseşte acest sistem. La fel se poate întâmpla şi cu cărţile de identitate, dacă nu există servicii publice informatice care să-ţi permită să le foloseşti cu adevărat, va fi apă de ploaie“, spune Cristian Cloţ.

O altă posibilă problemă este de natură juridică, generată de semnătura electronică permisă de noile cărţi de identitate.

„Din punctul meu de vedere, ar putea interveni un conflict cu distribuitorii de certificate calificate. Legea semnăturii electronice spune că trebuie să ai certificat calificat ca din punct de vedere juridic o semnătură electronică să aibă valoare de înscris privat sub semnătură olografă. Ministerul de Interne nu este autorizat prin lege să fie autoritate de certificare. Dacă se va modifica legea în acest sens, distribuitorii de certificate calificate vor fi scoşi din pâine. Ei au investit multe milioane de euro în sistemul ăsta, numai garanţia pe care o depui la stat este de multe milioane ca să poţi să fii furnizor acreditat. Sunt afirmaţii hazardate ale unora care nu înţeleg tehnologia şi nu înţeleg despre ce e vorba. Tu ca cetăţean nu poţi să semnezi electronic, să te angajezi juridic în diverse acte cu statul român în baza cărţii de identitate. Certificatul care va fi emis de MAI nu este calificat“, a mai spus fostul coordonator IT al CASMB.

Cum vom utiliza cărţile de identitate

Potrivit proiectului de lege pus în dezbatere publică de MAI, după introducerea cărţii electronice de identitate, nu va mai fi folosit cardul de sănătate, datele medicale urmând să fie stocate pe cipul noilor buletine. Astfel, cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sistemul informatic al asigurărilor sociale de sănătate, pentru a beneficia de servicii medicale.
Aceste acte vor putea fi eliberate de la naştere, la solicitarea părinţilor, urmând să aibă valabilitate doi ani, patru ani sau zece ani, în funcţie de vârsta titularului.

Până la împlinirea vârstei de 12 ani, cartea electronică de identitate se eliberează fără imaginile amprentelor.

Persoanele care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză cartea electronică de identitate, vor putea obţine o carte de identitate simplă.

Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, în sisteme informatice terţe ale administraţiei publice, precum şi în alte sisteme informatice, stabilite prin hotărâre a Guvernului, şi utilizarea semnăturii electronice extinse bazate pe certificat calificat.

„Producerea cărţilor electronice de identitate va cădea în sarcina Imprimeriei Naţionale. Având în vedere evoluţia tehnologică pe care o cunoaşte societatea informaţională, cu referire la multiplicarea serviciilor oferite cetăţenilor, subscrise domeniului e-guvernare, e-administraţie, e-identitate, e-sănătate, precum şi în considerarea proiectelor europene aflate în derulare, se impune ca viitorul document de identitate să ofere titularului accesul la aceste servicii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, precum şi să asigure suportul tehnic necesar, în vederea folosirii semnăturii electronice pentru reducerea birocraţiei în relaţiile cetăţeanului cu autorităţile publice“, se arată în expunerea de motive.

Nu poate fi falsificată

Noua carte electronică de identitate va fi un document imposibil de falsificat, a declarat luni ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan.

„Scopul este ca acest nou document de identificare să ofere garanţii suplimentare de securitate, urmând să fie un document imposibil de falsificat. (...) Din punctul nostru de vedere, este un proiect extrem de important şi dorim ca prin această abordare să uşurăm mult interacţiunea cu autorităţile“, a spus Carmen Dan.

Estonia, pionieră a administraţiei online

În Europa, doar Estonia, care este pionieră a administraţiei online, a reuşit să integreze în actele de identitate mai multe servicii, precum cele medicale. Vestită pentru administraţia ei prin internet, Estonia a reuşit să creeze o identitate digitală pentru locuitorii săi.

Documentele fondatoare ale e-Estoniei sunt cartea de identitate şi un sistem de schimb de date digitale, X-tee, care sunt în funcţiune de peste zece ani. Astfel, în jur de 500.000 de persoane îşi folosesc cartea de identitate digitală ca dovadă de identitate sau pentru semnături digitale.

Rata de utilizare a internetului în Estonia (78.6%) se numără printre cele mai ridicate din lume. Sistemul estonian are două componente. La 15 ani, toţi estonienii primesc o carte de identitate, cu informaţii personale şi care dă acces la serviciile publice şi comerciale. Pentru a proteja datele, fiecare utilizator are un cod personal pe care trebuie să-l introducă la fiecare operaţiune. A doua componentă o constituie infrastructurile, numite X-Road, care leagă bazele de date publice şi private de serviciile digitale. Toate datele personale sunt stocate în servere separate protejate de bariere de securitate controlate de agenţii guvernamentale. Dar sistemul permite statului şi activităţilor comerciale precum băncile să schimbe datele dacă utilizatorii îi autorizează.

De la lansarea semnăturii electronice în 2002, estonienii au început să o folosească masiv în relaţiile cu statul. Astfel, 95% din cetăţenii Estoniei depun declaraţiile fiscale online, iar semnătură electronică a fost folosită de 180 de milioane de ori, pentru confirmarea de operaţiuni bancare şi contracte.  Totodată, estonienii pot vota online şi să înfiinţeze o companie cu doar câteva clickuri, în decurs de numai o oră. Potrivit autorităţilor estoniene, până în prezent nu au avut loc abuzuri sau penetrări ale sistemului informatic.

citeste totul despre: