Alina Bica: Nu mai ies din puşcărie toată viaţa. Eu şi Al Capone

Alina Bica a declarat, joi, când a fost audiată în primul dosar ANRP, că, dacă ar fi să se raporteze la procesele verbale de la Guvern, unde se discuta două ore şi se consemnau câteva fraze, ar putea să i se facă mii de dosare şi n-ar mai ieşi din închisoare, precum Al Capone.

Joi, în timp ce foştii colegi procurori prezentau bilanţul DIICOT pe 2015, fosta şefă a Direcţiei, Alina Bica, dădea explicaţii în dosarul ANRP 1. Bica a susţinut în faţa judecătorilor de la instanţa supremă că a fost o ţintă a procurorilor.

“Percepţia mea era că Remus Baciu, Sergiu Diacomatu şi Marko Bela aveau abordări neprincipiale. Dumitrean m-a sunat şi mi-a zis că cineva a intrat în biroul meu. Era în aceeaşi perioada în care Baciu a fost reţinut. Mi-a fost cert că la nivelul ANRP nu se fac înţelegeri. Cineva era cu ochii pe noi. (…) Procurorul dorea doar să mă reţină, nu îl interesa ce am de declarat. Cred că avea hârtiile scrise înainte. A finalizat urmărirea penală în 20 de zile, mi-a respins toate solicitările de probatorii. De aceea eu am refuzat să mai dau detalii despre ANRP la urmărire penală. În seară respectivă, nu cred că procurorul făcea diferenţa între comisie (Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, n.r.) şi ANRP. Şocul pe care eu l-am resimţit în seară reţinerii a fost mare”, a arătat Alina Bica la ÎCCJ.

Cu referire la prima şedinţa în care s-a discutat dosarul de retrocedare pe numele lui Gheorghe Stelian, Bica a susţinut că vicepreşedintele ANRP Sergiu Diacomatu “s-a opus cu vehemenţă” solicitării ei de a chema expertul.

În continuare, Bica a susţinut că nu a citit rechizitoriul şi actele de urmarire penală pentru că acuzarea nu era interesată de o anchetă imparţială.

“Procurorii urmăreau menţionarea numelui meu în declaraţii. Despre mine să spună că am simulat o procedură când am chemat expertul la audieri, dar i-am adresat întrebări neserioase. Unde în lege sunt întrebările serioase, ca să nu ajung în arest? Dosarul vizat în cauză mi-l amintesc doar pentru că Baciu şi Diacomatu s-au opus mai exploziv că niciodată amânării. De aia m-am încăpăţânat şi am insistat să fie chemat expertul. Atunci Diacomatu a cerut să se amâne toată şedinţa, soluţie supusă la vot de doamna Dumitrean. Amânarea s-a votat de colegii din comisie. A fost singură şedinţa în care s-a luat o astfel de decizie, de aceea îmi amintesc. Deşi invocam o problemă de expertiză pentru un teren, s-a decis amânarea tuturor dosarelor”, a spus Bica.‎

În plus, ea a negat că ar fi putut vreodată să fie “sensibilizată financiar”.

“Domnul Diacomatu m-a acuzat că am probleme doar cu dosarele cu sume mari...‎că se transmit semnale nepotrivite părţilor...şi a propus să le amânăm pe toate. Am votat în favoare pentru că Diacomatu a dat de înţeles părţilor că eu doresc să fiu sensibilizată financiar. O acuzaţie destul de gravă....chiar dacă mă acuzaţi că amânăm nejustificat dosarele....mie îmi era indiferent de sume....că erau mici sau mari. Nu am avut niciun interes în legătură cu ANRP, am ajuns accidental în această comisie”, a continuat Bica‎.

Despre şedinţa din 15 martie 2011, când a fost chemat expertul care a semnat o evaluare a parcului cu 61 de milioane de euro mai mare, Alina Bica a explicat că acesta a venit cu o completare la raport şi că au discutat 30 de minute. Cu toate acestea, procurorii au descoperit că în procesul verbal de şedinţa sunt trecute doar trei rânduri.

“Nu mă gândeam că acest proces verbal va fi considerat probă. Nu vreau să mă gândesc la procesele verbale de la Guvern, pe şedinţa de avizare. Discutăm două ore şi se consemnau câteva fraze. Ar putea să îmi facă mii de dosare. Nu mai ies din puşcărie toată viaţă. Eu şi Al Capone”, a mai susţinut Bica.

În continuare, ea a precizat că între şedinţa din februarie şi cea din martie 2011 nu a fost abordată de niciun membru din comisie sau din afara ei care să îi ceară îşi revizuiască atitudinea.

“Mi-am construit un fel de a fi de "om al dracu". Nu aveau tupeul să vină la mine. Aşa eram eu, asta îmi era "buhu" şi în MJ şi în Guvern. E consemnat pe banda în şedinţa de Guvern că, dacă Bica a semnat, lucrurile sunt legale. O spunea chiar premierul. Cine să aibă tupeul să mă abordeze?”, a spus Bica.

Cu referire la noaptea reţinerii, în 20 octombrie 2014, Bica a remarcat că în ordonanţa de începere a urmăririi penale i-a atras atenţia un paragraf în care se consemna că în mai 2013, la DIICOT s-a primit o informare de la Oficiul de Combatere a Spălării Banilor prin care “ni se semnalau tranzacţii financiare suspecte purtate de domnii Vişoiu, Andrici şi Gabriel Constantin în februarie 2011. Se afirmă că lucrarea are legătură cu acest dosar de restituire şi că eu am tergiversat şi am ascuns lucrarea. Lucrarea nu numai că nu a fost tergiversată, dar a fost înregistrată de îndată ca dosar penal, repartizată domnului procuror Tudosan. Am subliniat pasajele relevante din sesizare. Am vorbit de două ori cu domnul Tudosan, ultima cu două zile înainte să fiu ridicată din trafic. I-am spus că transferurile nu sunt în regulă, i-am cerut declanşarea procedurilor de investigare faţă de cei trei şi punerea lor sub acuzare. S-au făcut adrese la SRI şi DIPI cerându-se informaţii în legătură cu faptele sesizate. La ultima întâlnire cu domnul Tudosan, în prezenţa doamnei Trandafir, l-am acuzat că a stricat dosarul. În informările primite de la SRI şi DIPI nu se spune că ar fi ceva fraudulos cu acele fapte”, a continuat declaraţia Alina Bica.

Într-un final, fosta şefă a DIICOT a arătat că a aflat ulterior, la citirea rechizitoriului, că aceste trei persoane au cumpărat drepturile litigioase de la Gheorghe Stelian în februarie 2011.

”Adică erau beneficiari când s-a aprobat dosarul în comisie, în martie 2011. Banii care apăreau raportaţi de oficiu în mai 2013 erau cele 10 milioane de euro cu care s-au plătit acţiunile. Nici la acest moment al anchetei nu am inţeles ce am încălcat. Ce nu am luat în calcul”, a mai susţinut Bica.

Întrebată de procurorul de şedinţă de ce cerea explicaţii referitoare la indicii de corecţie, dacă nu îi verifica, Bica a arătat că ea punea întrebări punctuale legate de stabilirea lor. “Dacă nu i-aş fi studiat, nu aş fi ştiut să îi pun în discuţie. Oricum, se discuta despre legalitatea lor, nu despre oportunitate”, a sus’inut Alina Bica. Întrebată cum verifica dacă proprietatea a fost evaluată în mod obiectiv, ea a arătat că existau chei de control prevăzute în ghidul standardelor de evaluare.

În decembrie 2014, fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) a fost trimisă în judecată în dosarul despăgubirii frauduloase a omului de afaceri Gheorghe Stelian la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Bica făcea parte la data faptelor din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de la ANRP, alături de Crinuţa Dumitrean, fostă şefă a ANRP, Sergiu Diacomatu şi Remus Baciu, foşti vicepreşedinţi ai instituţiei, deputatul Cătălin Teodorescu, Dragoş George Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, Oana Vasilescu şi Lăcrămioara Alexandru. Celălalt membru al comisiei, deputatul Marko Attila, va fi cercetat separat deoarece a plecat din ţară.

Ei sunt acuzaţi de abuz în serviciu pentru că ar fi aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 89 de milioane de euro, pentru un teren din Bucureşti supraevaluat cu 62 de milioane de euro. 

Gheorghe Stelian şi expertul evaluator Emil Nuţu au fost de asemenea trimişi în judecată.

În acest dosar a fost arestat şi omul de afaceri Dorin Cocoş, suspectat că a solicitat 10 milioane de euro de la Gheorghe Stelian pentru a interveni pe lângă comisia de la ANRP.