Tânăra care a făcut o afacere cu poveştile cartierelor din Bucureşti: „Acum 200 de ani, în Balta Albă erau gropi cu var în care erau topite cadavrele ciumaţilor“

Tea Tomescu (25 de ani) a simţit că trebuie să facă ceva pentru oraşul în care trăieşte. Ceva altfel, care să scoată în evidenţă frumuseţea, misterul şi veselia unui oraş care nu înseamnă doar beton, maşini şi poluare.

Tea Tomescu are 25 de ani şi iubeşte Bucureştiul. Când nu munceşte, Tea se plimbă cu trotineta prin parc sau aleargă, bucurându-se din plin de natură şi de sport. Cu toate acestea, cel mai mult îi place să descopere poveştile din spatele cartierelor din Capitală şi să le împărtăşească cu cei peste 10.000 de prieteni care o urmăresc pe reţelele sociale.

În urmă cu mai bine de doi ani, în timp ce se uita prin lucrurile vechi pe care familia ei le avea depozitate în cutii, Tea a găsit o vedere veche din Predeal. Impresionată de frumuseţea imaginii, imediat i-a venit în minte o idee care i-a adus celebritatea în rândul bucureştenilor pasionaţi să descopere poveştile din spatele cartierelor în care au copilărit. „M-am gândit iniţial să fac poveştile oraşelor, dar apoi mi s-a părut mai interesant să descopăr istoria cartierelor bucureştene pentru că am impresia că ele nu au o identitate clară“, povesteşte tânăra bucureşteancă.

Balta Albă, cimitir pentru ciumaţi

Tea şi-a făcut o pagină de Facebook intitulată „Dungi“, pe care a început să posteze imagini din vechiul Bucureşti, pe care le-a modificat puţin, învăluindu-le într-un aer misterios. Şi-a intitulat proiectul „Cartiere de Bucureşti“ şi, pentru a face cunoscute poveştile din fiecare zonă emblematică a oraşului, a avut nevoie de cinci luni şi de multe ore de documentare. A vorbit cu prietenii, a căutat în cărţi şi a descoperit cu multă răbdare o mulţime de vederi din fiecare cartier bucureştean, iar pe fiecare vedere a aplicat un logo, un fel de emblemă grafică dedicată fiecărui cartier.

În dreptul fiecărei imagini a scris o scurtă descriere a cartierului respectiv şi în felul acesta a ajuns să fie urmărită pe reţelele sociale de peste 10.000 de persoane.Prima poveste pe care a scris-o a fost cea a cartierului Balta Albă.

„M-au fascinat toate poveştile, însă prima pe care am aflat-o, cea din Balta Alba, mi s-a părut aşa de înfricoşătoare! Am aflat că, în urmă cu 200 de ani, pe locul actualului cartier existau gropi cu var în care erau topite cadavrele ciumaţilor. Când ploua, varul ieşea la suprafaţă şi se formau bălţi albe“, povesteşte tânăra bucureşteancă.

Documentele descoperite de istorici confirmă că în perioada 1813-1814,zona Balta Albă era o groapă comună. Era locul unde au fost îngropaţi mare parte dintre locuitorii oraşului răpuşi de o epidemie de ciumă bubonică, cunoscută în istorie sub denmirea de „ciuma lui Caragea“.  În acest cartier erau transportate cadavrele ciumaţilor, după care erau topite cu var.

De la pasiune la afacere

Iniţial, Tea nu s-a gândit nicio clipă că şi-ar putea transforma pasiunea într-o afacere, însă recent a început să-i înflorească în minte această idee. Modest, cu magneţi pe care i-a gândit ca pe nişte cărţi de vizită ale cartierelor bucureştene, a reuşit să facă primul pas spre afacerea pe care vrea să o clădească pe baza pasiunii ei. „Atunci nu o gândeam ca pe o afacere şi nici nu mă aşteptam ca după doi ani să se resusciteze proiectul. Acum am zis să încerc“, povesteşte entuziasmată tânăra bucureşteancă. Pe lângă magneţii care se vând deja într-o celebră librărie din Bucureşti, cei interesaţi au ocazia, de câteva zile, să-şi cumpere un tricou cu cartierul preferat făcut pe comandă. Preţul unui astfel de tricou este de 79 de lei. De asemenea, tânăra a început să facă şi brelocuri pe care curând le va scoate la vânzare. 

Voluntarii care fac istoria seducătoare

Nu doar Tea este îndrăgostită iremediabil de Bucureşti. În lipsa unui serviciu de informare oferit de autorităţi, alţi câţiva tineri au decis să dezvelească oraşul de secrete şi să le prezinte vizitatorilor poveştile uitate ale Capitalei. Cu mult entuziasm şi o pasiune nemărginită, câţiva voluntari împletesc vechile poveşti din istoria oraşului cu unele actuale, realizând un tablou complex al Bucureştiului. În urmă cu mai bine de patru ani, reprezentanţii Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) au decis că trebuie să se implice în promovarea istoriei Bucureştiului, punând pe picioare un proiect inedit: „Cu bastonul prin Bucureşti“.

Ghizii ARCEN spun poveştile din Bucureştiul de altădată FOTO Răzvan Bucur - Hyperflash.ro

Sătui să vadă cum ignoranţa autorităţilor distrugeuşor-uşor bogăţia şi frumuseţea Capitalei, oraş vechi de 555 de ani în care s-au scris poveşti spectaculoase, tinerii au decis să organizeze în weekenduri trasee culturale gratuite prin care să atragă atenţia asupra patrimoniului bucureştean. „Am văzut că oamenii nu sunt receptivi la anumite probleme ale oraşului şi am înţeles că, de fapt, nu cunosc anumite lucruri. Apoi, ne-am gândit că dacă vor fi seduşi de poveştile oraşului se vor implica în salvarea memoriei Bucureştiului. Este o muncă de schimbare a mentalităţilor“, povesteşte Edmond Niculuşcă, reprezentant ARCEN.

Ghizi pentru străini

Irina Botnari şi Filip Bunea sunt alţi doi tineri care au decis să dea o mână de ajutor în ceea ce priveşte promovarea Bucureştiului. De fapt, aceştia le prezintă gratuit cele mai frumoase poveşti şi locuri din Bucureştiul actual străinilor care vor să descopere părţi din istoria oraşului. Proiectul a fost demarat în aprilie 2014, încercând să le dovedească autorităţilor că se poate promova foarte bine Bucureştiul, dar şi să le arate străinilor cât de frumos este oraşul nostru.

Greeterii sunt ghizii care le prezintă străinilor actualul oraş FOTO Irina Botnari

„Despre conceptul de greeteri am aflat într-o excursie la Tel-Aviv. Căutând experienţe memorabile, am descoperit că putem vedea oraşul cu un localnic şi că e gratis pe deasupra. Am avut parte de o plimbare de jumătate de zi, chiar dacă iniţial trebuia să dureze doar două-trei ore, prin cele mai frumoase locuri ale oraşului, localuri cu cea mai bună mâncare şi cu poveşti pe care doar o persoană care locuieşte acolo ţi le poate spune. În acel moment ne-am dat seama că avem nevoie de un astfel de proiect şi pentru Bucureşti. Ne-a luat vreo două luni până am pus ideea pe picioare. Fiind o iniţiativă informală şi non-profit, am lucrat amândoi la site, la campania de comunicare şi am mai cerut ajutorul prietenilor pe unde a mai fost nevoie“, povesteşte Irina Botnari.