Cele şase îngrijorări ale locatarilor

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nu peste multă vreme încep pregătirile pentru sezonul rece, respectiv umplerea instalaţiilor şi probele de presiune, cu toată nebunia din jur: aerisire coloane, bubuit ţevi, goliri de instalaţii, aerisiri calorifere.

Ne referim la sezonul rece pentru că, în acea perioadă, cota de întreţinere suportă o creştere comparativ cu perioada caldă, cost determinat de încălzire (costul cu gazele sau căldura – gigacalorii consumate).

1. Nivelul cotei de întreţinere

Reprezintă marea îngrijorare, în condiţiile în care lună de lună cota regăsită pe lista de plată trebuie achitată în integralitate şi la timp, fiind o prioritate pentru fiecare proprietar responsabil.

Cel mai probabil, în luna decembrie 2017 şi ianuarie 2018, vom avea lunile cu cotele cele mai mari, atunci fiind resimţită din plin creşterea costului cu utilităţile şi serviciile de care beneficiază asociaţiile de proprietari (gaze, energie electrică, taxe şi impozite personal remunerat). 

2. Subvenţia pentru încălzire

Este un aspect peste care credem că s-a trecut destul de uşor, în sensul că, fondul de rulment colectat la nivel de asociaţie trebuia astfel dimensionat încât să acopere nu numai cea mai grea lună, adică luna cu cotele cele mai mari ci şi posibilitatea ca subvenţia la căldură să fie diminuată (valabil pentru oraşele unde se subvenţionează preţul gigacaloriei – Bucureşti).

Îngrijorarea vine din aceea că, costul cu gigacaloriile consumate apasă greu în totalul de plată, proprietarii/locatarii fiind greu încercaţi în aceste luni de iarnă, o presiune extraordinară fiind pe pensionari care în ciuda greutăţilor rămân cei mai buni platnici la nivelul asociaţiilor de proprietari.

Cu privire la ajutoarele de încălzire (energie termică, energie electrică, gaze) de care ar putea beneficia anumite familii găsite în situaţia de a nu îşi putea asigura din bugetul propriu acoperirea cheltuielilor, trebuie avut în vedere faptul că, parte din cei care în anul precedent au beneficiat de astfel de facilităţi, în acest an (la o prima analiză) par rămaşi în afara grilelor, datorită majorării pensiilor. Prin urmare, trebuie acordată atenţie viitoarelor acte normative care vor reglementa acest domeniu (dacă se intervine cu modificări).

3. Creşterea numărului de restanţieri

Începutul sezonului rece reprezintă şi începutul creşterii datoriilor către asociaţia de proprietari şi corelativ diminuarea fondului de rulment disponibil (blocat în restanţe), fapt care duce, pe de o parte, la creşteri de costuri (acţionare în instanţă, executor, expertiză etc.), iar pe de altă parte, la apariţia întârzierilor la plata în integralitate a facturilor (penalităţi – somaţii – sistare).

Restanţierii rămân o vulnerabilitate şi un factor destabilizator la nivelul asociaţiilor, fiind suficientă cea mai mică lipsă de reacţie pentru ca situaţia financiară a asociaţiei să fie dezechilibrată.

4. Posibilitatea de plată a facturilor la nivel de bloc

Strâns legată de nivelul restanţelor şi corelarea fondului de rulment cu suma cheltuielilor din luna cea mai grea, plata facturilor în termen şi în integralitate, rămâne elementul prioritar. Trebuie acordată o mai mare atenţie, planificării reparaţiilor şi investiţiilor la nivel de bloc iar preşedinţii şi administratorii să colecteze sumele aferente reparaţiilor/investiţiilor şi mai apoi să procedeze la implementare.

Dacă se mizează pe plata totală şi imediată a lucrărilor (poate cade sau picură ceva de la prestator), rezultatul se prea poate să fie unul dezastruos pentru asociaţie, atâta timp cât orice sumă repartizată (după realizarea lucrării şi plata contravalorii acesteia) şi nerecuperată în listă (rămasă ca şi restanţă) nu face decât să diminueze fondul de rulment, adică suma disponibilă pentru plata anticipată a facturilor furnizorilor de utilităţi.

5. Limitarea posibilitatii de debranşare

După cum s-a putut observa, furnizorii de utilităţi nu mai par atât de deschişi în a acorda aviz în vederea debranşării, simţind parcă, pierderea avantajelor şi finanţărilor (nefiind realizat mai nimic notabil, poate doar o stare de insolvenţă), aspect faţă de care s-a ajuns într-o situaţie ce depăşeşte imaginaţia unui om normal care doreşte să traiască civilizat. 

Astfel, spre exemplu, furnizorul RADET a dus modul de abordare la un alt nivel, menţionându-se în formularul necesar debranşării prin care vecinii îşi manifestă acordul, următoarele: „Pericol de explozie”, „Dincolo de pagubele materiale au existat victime, fiind periclitată viaţa tuturor locatarilor”, „Respiraţi aer poluat”, „Plătiţi mai mult” etc. Pare exagerată o astfel de abordare, în condiţiile în care o serie de mari oraşe din ţară nu mai au în funcţiune un sistem centralizat.

6. Creşterea preţurilor serviciilor şi scăderea calităţii acestora

Ani la rând preţul pentru servicii şi utilităţi au crescut fără a observa o notabilă îmbunătăţire a serviciilor oferite. Factura lunară a crescut, cotele de întreţinere au crescut şi proprietarul a plătit, însă calitatea serviciului furnizat nu s-a îmbunătăţi, ba mai mult, existând situaţii în care s-a constatat un mic regres. Avem parte în continuare de întreruperi de utilităţi, de spargerea conductelor, de apă rece în loc de apă caldă etc.

Liberalizarea pieţei, apariţia unor noi prestatori, creşterea nivelului de implicare la nivelul asociaţiei pot determina o schimbare şi în acest domeniu.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite