Bucureştiul a început lupta pentru titlul de Capitală culturală europeană 2021: Evenimentele culturale vor fi mutate în cartierele-dormitor ale oraşului

Bucureştiul a început lupta pentru titlul de Capitală culturală europeană 2021: Evenimentele culturale vor fi mutate în cartierele-dormitor ale oraşului

Bucureştiul luptă pentru titlul de Capitală culturală europeană în 2021 FOTO Best Bucureşti

Reprezentanţii ArCuB, centrul cultural delegat de Primăria Bucureşti pentru a realiza dosarul de candidatură a oraşului la titlul de Capitală culturală europeană în 2021, spun că în acest moment cele mai importante demersuri sunt trezirea conştiinţei publice şi mutarea acţiunilor culturale în „cartierele-dormitor“.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Pentru candidatură, primul obiectiv este întoarcerea balanţei - să mutăm acţiunile culturale în cartiere“, a precizat Anca Ioniţă, membru în biroul de coordonare a grupului de experţi numit Curatorium, cel care stabileşte direcţiile artistice şi structura candidaturii, în cadrul unei întâlniri informale care a avut loc joi seară, în Bucureşti, scrie Mediafax.

În proiectul Bucureşti - Capitală Europeană a Culturii 2021 se vorbeşte despre implicare şi conştientizare în rândul locuitorilor oraşului. De asemenea, aici este vorba despre trezirea conştiinţei publice, după cum precizează Ioniţă.

Bucureştiul se transformă

În drumul spre obţinerea acestui titlu, procesul trebuie văzut ca unul de transformare reală a unui oraş prin cultură, pentru imaginea lui, pentru infrastructură şi, nu în ultimul rând, pentru locuitorii lui.

„Această candidatură este, în fond, a bucureştenilor. Cetăţenii şi-au pierdut respectul pentru oraş. Bucureştiul e mai mult un oraş folosit decât unul în care se trăieşte cu adevărat. E mai uşor să-i faci pe oameni să participe la candidatură într-un oraş mai mic de un milion de locuitori“, a mai spus Anca Ioniţă.

O mulţime de specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile au realizat periodic ateliere consultative în cadrul cărora s-a încercat identificarea nevoilor pe care le are Capitala. În ceea ce priveşte grupurile de experţi, scopul acestora este de a adduce activităţile cultural şi în „cartierele-dormitor“ ale Bucureştiului, precum Drumul Taberei, Militari şi Balta Albă.

„Marea problemă a proiectului (n.r. candidature) este aceea că oamenii care merg la evenimentele culturale reprezintă o minoritate. Trebuie ajuns şi în alte locuri ale oraşului, către un alt public decât cel care vine în centru“, a mai spus Anca Ioniţă.

De cealaltă parte, Trevor Davies - preşedintele Teatrului Internaţional din Copenhaga şi coordonatorul proiectelor Capitala culturală europeană - Copenhaga (1996) şi Capitală culturală europeană - Aarhus (2017), expertul internaţional la al cărui ajutor a apelat ArCuB -, spune că, în prezent, doar 10% dintre locuitorii Capitalei ştiu despre candidatura acesteia la titlu.

 

citeste totul despre: