BOR: o bună parte din banii primiţi de la stat pentru a sprijini construirea Catedralei Mântuirii Neamului s-au întors tot acolo

Patriarhia Română a făcut mai multe precizări, printr-un comunicat de presă emis luni, prin care oferă mai multe răspunsuri în ceea ce priveşte controversele legate de construirea celui mai mare lăcaş de cult din România, Catedrala Mântuirii Neamului.

Astfel, potrivit reprezentanţilor instituţiei Bisericii Ortodoxe Române (BOR), unul dintre motivele principale pentru care se construieşte catedrala este nevoia de spaţiu, insuficient în prezent în actuala Catedrală patriarhală din Dealul Mitropoliei. La concelebrările liturgice participă circa 60 de membri ai Sfântului Sinod, clerici şi mulţimea de credincioşi cu prilejul unor evenimente cu caracter naţional-bisericesc sau interortodox.

Spaţiul actual, mult prea mic

” În Bucureşti există mai multe biserici parohiale ortodoxe construite în secolul al XIX-lea şi al XX-lea (Sfântul Spiridon Nou, Sfântul Elefterie, Caşin) mai mari decât actuala Catedrala patriarhală; chiar şi catedralele unor confesiuni creştine minoritare (catolică, armeană) sunt mai mari decât actuala Catedrală patriarhală. Din cauza spaţiului insuficient la slujbele din Catedrala patriarhală de pe Dealul Mitropoliei, numeroşi credincioşi participă în fiecare duminică la Sfânta Liturghie în afara Catedralei, adesea la temperaturi scăzute, iarna şi caniculare, vara”, se specifică în comunicat.

Construirea Catedralei: 35 de milioane către bugetul de Stat

În ceea ce priveşte finanţarea lucrărilor, Patriarhia Română indică exemple similare de lăcaşuri de cult, ortodoxe sau neortodoxe, unde a existat sprijin financiar din partea autorităţilor de stat centrale şi locale. Mai mult decât atât, faptul că 86% dintre contribuabilii la bugetul de stat sunt creştini ortodocşi face ca legea care spune că în România cultele religioase sunt instituţii de drept privat, dar de utilitate publică, să fie justificată, spun reprezentanţii BOR.

Cu toate astea însă, potrivit Patriarhiei Române, în perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2013 sumele plătite de Patriarhia Română către bugetul de stat pentru plata impozitelor şi contribuţiilor la asigurările sociale pentru salarii, TVA şi altele, taxe ce s-au dus către Stat în urma lucrărilor de la şantierul Catedralei, au fost în valoare de aproximativ 35 de milioane de lei. Aceşti bani ar fi echivalentul a celei mai mari părţi din ajutorul venit din partea bugetului de stat şi al bugetelor locale ca sprijin pentru construirea viitorului lăcaş de cult.

Catedrala versus Arena Naţională sau Biblioteca Naţională    

Pentru a sprijin punctul de vedere expus mai sus, reprezentanţii BOR au oferit mai multe exemple de investiţii făcute cu capital venit din partea autorităţilor de stat, atât din România, cât şi din afara ţării.   

”Un studiu atent al istoriei edificării catedralelor europene, vechi şi noi, arată că acestea au fost construite nu doar prin contribuţia Bisericii respective ca instituţie, ci mai ales prin contribuţia autorităţilor de stat centrale şi locale. De exemplu, Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova a fost construită cu o contribuţie majoră din partea Primăriei Moscovei. În acelaşi timp, municipalitatea susţine financiar întreţinerea Catedralei. Un alt exemplu recent îl constituie amplele lucrări de consolidare ale fundaţiei catedralei Sagrada Famiglia din Barcelona (încă nefinalizată), care au fost suportate financiar integral de la bugetul provinciei spaniole Catalonia. În acest sens, este de apreciat faptul că în Bucureşti au apărut recent două construcţii emblematice pentru capitala României, construite integral cu fonduri publice, respectiv Arena Naţională care a costat 234 milioane de euro şi noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, clădire nefinalizată în timpul comunismului, dar a cărei amenajare a costat acum peste 100 milioane de euro”, se mai arată în comunicatul citat.  

Patriarhia Română este de părere că, dacă autorităţile de Stat centrale şi Primăria Generală a Capitalei ar fi intrat în logica celor care nu doresc să se mai construiască nimic în România din bani publici, cele două obiective, care în prezent suscită un inters naţional şi internaţional, ar fi inexistente.

Catedrala de 10 ori mai mică decât Casa Poporului

Reprezentanţii BOR mai susţin că nu se poate vorbi despre o „concurenţă de mărime” între Catedrala Mântuirii Neamului şi clădirea Palatului Parlamentului (fosta „Casa Poporului”), deoarece viitoarea Catedrală patriarhală este, ca volumetrie, de zece ori mai mică decât edificiul Parlamentului României.

Totodată, dimensiunile mari ale Catedralei Mântuirii Neamului sunt adaptate la nevoile liturgice solemne şi au valoare de simbol liturgic-teologic, iar faptul că turla mare a Catedralei va fi mai înaltă decât clădirea Palatului Parlamentului constituie, prin prezenţa Sfintei Cruci pe ea, un semn de binecuvântare şi ocrotire pentru întreaga Capitală a României.

”Dimensiunile mari ale Catedralei Mântuirii Neamului sunt adaptate la nevoile liturgice solemne şi au valoare de simbol liturgic-teologic, iar faptul că turla mare a Catedralei va fi mai înaltă decât clădirea Palatului Parlamentului constituie, prin prezenţa Sfintei Cruci pe ea, un semn de binecuvântare şi ocrotire pentru întreaga Capitală a României. În acelaşi timp, însă, turla şi Sfânta Cruce de pe ea simbolizează făclia de Înviere şi biruinţa asupra tristei demolări a trei biserici: Alba-Postăvari, Spirea Veche şi Izvorul Tămăduirii şi a translatării altor două: Schitul Maicilor şi Mihai Vodă, care au fost „răstignite” în perioada regimului comunist pentru a face loc actualei clădiri a Parlamentului României”, mai arată Patriarhia Română.

Economie de 20%

De la începerea lucrărilor (decembrie 2010), Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române, formată din consilieri clerici şi mireni, este informată săptămânal despre modul cum evoluează lucrările şi sumele cheltuite, se mai arată în comunicat. Toate propunerile privind cheltuielile legate de construirea Catedralei Mântuirii Neamului sunt aprobate, după dezbatere, de către acest organism executiv permanent al Sfântului Sinod şi al Adunării Naţionale Bisericeşti.

Cu toate că au existat controverse în ceea ce priveşte cheltuielie făcute pentru şantierul Catedralei Mântuirii Neamului, reprezentanţii bisericii susţin că pentru reducerea costurilor de execuţie şi asigurarea unei responsabilităţi sporite a tuturor celor implicaţi în realizarea lucrărilor, Patriarhia Română a optat pentru contractarea distinctă pe categorii de lucrări a societăţilor de construcţie cu cea mai mare experienţă în domeniu pe specialităţi, toate contractele fiind atribuite după o licitaţie. Din acest motiv, costurile execuţiei infrastructurii viitoarei Catedrale patriarhale ar fi fost cu aproximativ 20% mai mici decât cele estimate.

Redăm mai jos comunicatul de presă integral emis de Patriarhia Română.

Comunicat Patriarhia Română 22 aprilie

→

Imaginea 1/5: Catedrala Mântuirii Neamului FOTO Adevărul