Tabăra DOR: Viitorul naţiunii creşte departe de casă. „De multe ori mă întreb ce înseamnă «a fi moldovean» şi încă nu am găsit un răspuns“
0Dacă părinţii lor ar fi avut de lucru în Moldova, ar fi crescut acasă. Aşa îşi încep poveştile de viaţă adolescenţii crescuţi la mii de kilometri de ţară. Vorbesc o română stâlcită, adoră bucatele româneşti şi cunosc toate sărbătorile naţionale. Deşi spun că îşi iubesc patria, majoritatea dintre ei îşi văd viitorul în alte colţuri de lume
„Wow! Şi voi aveţi McDonalds!“, a exclamat Cătălin Danu trecând prin centrul Chişinăului, în drum spre Vadul lui Vodă. Îmbrăcat într-un tricou cu inscripţia „Republica Moldova“, adolescentul de 14 ani a venit din Portugalia pentru a participa la tabăra DOR, pentru copiii din diasporă, care a început ieri. Pentru el, reîntoarcerea acasă, după doi ani, este un mare eveniment. „Îmi era dor. De natura frumoasă şi verde, de oamenii deştepţi şi de limba română, că e mai frumoasă ca portugheza“, mărturiseşte tânărul.
Cătălin s-a născut la Chişinău şi a plecat din ţară la şase ani. Familia lui trăieşte în Faro, cel mai sudic oraş al Portugaliei. „Aici puţini moldoveni au de lucru, de aceea părinţii mei au plecat. Mama lucrează în trei locuri şi tata e camionist. Ei spun că o să vină numa’ după reformă“, explică băiatul, precizând că aşteaptă schimbarea. Deşi stâlcit, copilul vorbeşte bine româna şi cunoaşte multe despre plaiul natal. „La noi în casă e proibido de vorbit portugheză. Numai româna. Avem biserică ortodoxă cu slujbe în rusă şi de Paşte mergem acolo. Mai sărbătorim Sfântul Vasile, Anul Nou, Crăciunul, dansăm hora“, relatează puştiul.
VREA SĂ REVINĂ ÎN MOLDOVA „DUPĂ REFORMĂ“
Deşi a călătorit mult, băiatul zâmbăreţ spune că Moldova rămâne ţara favorită, pentru că e „interesantă şi liberă“. Piciul este sigur că o să se întoarcă definitiv acasă. „E ţara mea! Când o să fiu mare, o să fac Academia Militară şi o să-mi găsesc o femeie moldovancă, că a noastre sunt mai frumoase şi mai deştepte ca portughezele. O să mă mut la Chişinău şi o să-mi chem prietenii în vacanţă“, ne asigură Cătălin.
Majoritatea participanţilor la tabără au venit din Portugalia şi primul lucru pe care îl menţionează despre Moldova este mâncarea. „În Portugalia avem o comunitate largă. În cadrul asociaţiilor «Liga Femeilor din Moldova» şi «Trei culori» celebrăm toate sărbătorile naţionale. Am deschis un restaurant în apropiere de Lisabona, «Sabores de Moldavia» şi facem bucături de la Moldova. Vin portugheji, ruşi, ucraineni, iar la weekend ieşim toţi moldovenii la picnic. Mămăliga şi sarmalele ne plac foarte mult“, spune Felicia Zgardan din oraşul Almada.
Timp de opt zile, cei 25 de copii vor avea un program plin cu activităţi FOTO: Dumitru Goncear
CU BUNICA ÎN ROMÂNĂ, CU SORA ÎN PORTUGHEZĂ
Tânăra de 16 ani, plecată de la doi anişori, vine la bunici odată la câţiva ani. „Cu limba, la noi e o amesticătură, pentru că bunica vorbeşte numai română, iar sora numai portugheză, s-a născut acolo. Dar ne înţelegem. Ultima dată când am fost acasă, am cumpărat nişte cărţi de Mihai Eminescu şi citesc cu plăcere“, mai spune adolescenta.
În viitor, Felicia se vede departe de ambele „case“. „Acolo toţi ştiu că suntem străini. Aici e altfel, oamenii sunt mai legaţi, dar nu fac oportunităţi. Vreau să lucrez la Organizaţia Naţiunilor Unite şi nu ştiu dacă în Moldova am aşa şansă. Într-o zi, poate o să mă întorc“, încheie copila.
„OPERAŢIILE NU TREBUIE SĂ FIE CU DRELIU!“
Daniela Şterghiti din localitatea portugheză Setubal, visa să se stabilească definitiv la Chişinău, dar s-a răzgândit după ce a văzut pe youtube imagini cu bormaşina de la Spitalul „Ignatenco“. „Vreau să fiu chirurg, dar am văzut un video unde medicii lucrau cu dreliu şi nu-i chiar bun. Dacă vin, trebuie de schimbat sistema, ca în Portugalia“, spune sigură viitoarea doctoriţă. La 14 ani, şcolăriţa vede mai multe probleme în ţara de baştină. „Corupţia tot trebuie de schimbat. Am văzut prin televizor tot ce se face şi e straşnic! Şi repet, operaţiile nu trebuie să fie cu dreliu!“, reaminteşte ea. „Ei, totuşi, e ţara mea, e ghini şi-i frumos, oamenii sunt adevăraţi“, precizează Daniela.
„E MAI BINI LA IRLANDA“
La tabără a decis să participe şi fiul sportivului Ion Lazarenco, care a trecut Nistrul înot în luna iunie a acestui an. Denis s-a născut în Irlanda şi de 15 ani trăieşte cu familia în Bray, la 12 kilometri de Dublin. „Când vin, văd Chişinăul şi satul lui mâca. Iaca amu o să văd şi Orheiul Vechi, şi o să învăţ mai bine româna, chiar dacă limba mea o socot engleza. Nu prea ştiu cultura moldovenească, dar ai mei îmi povestesc multe. E greu să ţii tradiţia când eşti aşa departe“, spune băiatul. Tânărul e fotbalist şi zice că „e mai bini la Irlanda“, dar în Moldova se simte „acasă“.
În timp ce iau masa, copii se înţeleg de minune în română, povestesc ce fac acasă şi ce planuri de viitor au. „Când o să fiu mare, o să ajut moldovenii săraci şi orfani cum o să pot. Şi copiii o să mi-i aduc, aici e rădăcina lor“, spune Denis Lazarenco.
„PE INTERNET AM VĂZUT ZĂPADA“
„Pentru mine Ştefan cel Mare este un exemplu, pentru că a salvat ţara“, adaugă Alexandru Bondarciuc (14 ani). Cu faţă de ştrengar, băiatul spune că se bucură mereu să revină la verişori şi prieteni. „De la doi ani sunt în Grecia şi vin în fiecare an. Ieşim în drum, ne jucăm, e multă pădure, nu ca în Grecia, tot uscat. Îmi place centrul istoric din Chişinău, iar istoria o citesc pe internet. Tot pe internet am văzut zăpada şi cred că e tare frumoasă“, relatează tânărul. „În Grecia, «acasă» îl păstrăm în familie. Vorbim şi greaca, şi rusa, şi engleza, şi, numaidecât, pe română. Îi învăţ pe greci cum se zice o vorbă pe moldoveneşte. La sărbători facem mămăligă. Sper că o să petrec frumos aici“, încheie Alexandru.
PROGRAM INTERACTIV
Tabăra de vară „Diaspora. Origini. Revenire“ va dura până pe 28 august. În program sunt incluse ateliere de muzică, dans, ceramică, bucătărie tradiţională, arheologie şi fotografie, întâlniri cu oficiali, excursii la Orheiul Vechi, Ţâpova şi în Capitală. Pe 24 şi 25 august, tinerii vor participa la Festivalul Gustar, iar pe 27 august vor serba Ziua Independenţei.