Serafim Saka şi memoria Basarabiei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Serafim Saka, autorul lucrării „Pe mine, mie redă-mă”, în care prezintă memoriile unui intelectual căruia i se refuză calitatea de român în Moldova sovietică.
Serafim Saka, autorul lucrării „Pe mine, mie redă-mă”, în care prezintă memoriile unui intelectual căruia i se refuză calitatea de român în Moldova sovietică.

Plecat la cele eterne de câţiva ani, Serafim Saka trăieşte, totuşi, prin ecourile memoriilor sale, intitulate, eminescian, „Pe mine, mie redă-mă” (2013).

Aş spune chiar că, păstrând proporţiile, în urma  publicării acestei cărţi-document, s-a întâmplat cu literatura lui Saka ce s-a întâmplat cu cea a lui Sebastian, după apariţia Jurnalului. Întreaga operă a prozatorului, pusă în „rama” acestei cutremurătoare mărturii despre Basarabia ocupată, a căpătat un alt înţeles şi o altă dimensiune. Înclin chiar să afirm că nu va mai trece mult timp până când critica va realiza că nu romanele lui Ion Druţă reprezintă la cel mai înalt nivel Basarabia în proza românească postbelică, ci proza stranie, necanonică, a lui Saka. Scriitor care nu a ocupat niciodată o poziţie de vârf în ierarhia literară a „Moldovei sovietice”, pentru că în opera sa nu au pătruns miturile propagandei anti-româneşti: nici „jandarmul român” care pălmuieşte pe „bietul ţăran moldovean”, nici „soldatul sovietic eliberator”, nici „Ucraina soră” ş.a.m.d.

În Pe mine, mie redă-mă nu avem numai memoriile unui român căruia, în urma ocupaţiei sovietice din 1944, i se refuză calitatea de român. Avem şi mărturia unui scriitor care şi-a privit critic confraţii, din marginea culturală care îi fusese rezervată, ca urmare a insubordonării. Un observator al „apelor” culturii din Basarabia, în timpul regimului comunist (şi după), tulburate de o dublă propagandă: comunistă şi anti-românească.

Cartea lui Serafim Saka este, alături de excepţionala cercetare Nici eroi, nici trădători (2014), a lui Petru Negură, o lectură obligatorie pentru oricine doreşte să înţeleagă prin ce a trecut intelectualul român de peste Prut. Şi, evident, pentru oricine doreşte să înţeleagă de ce „zarurile” istoriei au căzut, după prăbuşirea URSS din 1991, aşa cum au căzut, iar proaspăt născuta Republică Moldova a rămas suspendată într-o zonă gri.

De prisos să adaug că, dacă în dreapta Prutului cartea lui Saka are mai ales caracterul unui document istoric, în stânga lui, ea are şi caracterul unei oglinzi morale. Necesară, azi, când se dă o bătălie pentru ieşirea Basarabiei din acea zonă gri...

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite