Pentru ce servicii plătim fără să ştim
0
Lunar, în afară de plăţile pentru apă, curent electric sau încălzire, dăm bani şi pe alte servicii. Unele se ascund sub denumiri generale, cum ar fi deservirea blocului locativ.
Deşi achită cu regularitate facturile, unii locuitori ai Capitalei nu au idee ce intră în aceste plăţi. Este şi cazul Evdochiei Climentovscaia (53 de ani), care locuieşte în sectorul Buiucani. „Plătim lunar ca să nu rămânem cu datorii. Poate nu ştim ce înseamnă unele servicii, dar nu avem nevoie de probleme. Totuşi, de fiecare dată când se strică un bec sau când nu merge liftul, adunăm bani de la vecini şi ne rezolvăm singuri problemele “, spune femeia.
Potrivit autorităţilor locale, în cei 62 de bani pe metru pătrat care merg pentru deservirea blocului sunt incluse: măturatul curţii, care are cea mai mare pondere din factură (24 de bani), salubrizarea blocului, reparaţia acoperişului, a intrărilor şi a scărilor de bloc, sticluirea geamurilor, curăţarea subsolului, cheltuieli de administrare etc. „Tariful actual acoperă însă a patra parte din suma necesară, de aceea putem efectua aceste lucrări doar parţial. Dacă ar fi un tarif argumentat economic, am putea face toate lucrările capitale, însă situaţia este alta“, se justifică Petru Gontea, şeful Direcţiei locativ-comunale şi amenajare din cadrul Primăriei Chişinău.
38 de bani pe metru pătrat plătim pentru deservirea echipamentului tehnic. Este vorba de pregătirea de iarnă a reţelelor, profilaxia sistemelor de încălzire şi de apă, curăţarea canalizaţiei. „Majoritatea banilor care se adună din facturi sunt pentru salariile lăcătuşilor, restul - pentru cheltuielile necesare pentru reparaţii“, afirmă Petru Gontea.
Primăria gestionează însă doar jumătate din blocurile din Chişinău, celelalte fiind deservite de alte organizaţii care gestionează fondul locativ, cum ar fi asociaţiile de locatari, asociaţiile de coproprietari în condominiu etc.
15.000 de oameni au renunţat la radio
Un alt serviciu inclus în factură este radioul prin fir, la care, conform datelor oficiale, sunt conectate 30.000 de apartamente din Chişinău. „Achitam lunar câte nouă lei în zadar, dar tot nu găseam timp să mergem să-l deconectăm. Nu se auzea bine şi, într-o zi, am renunţat la el“, povesteşte Lilia Iordachi (40 de ani).
Unii continuă să-l plătească, deşi nici măcar nu-l au. „În vremurile sovietice, oamenii aveau radiouri în bucătărie şi obişnuiau să-l asculte mereu, pentru că nu existau posibilităţile de acum. Prin 2009, aproape 45.000 de chişinăuieni aveau acest serviciu.
În ultimii ani, însă, aproximativ 15.000 s-au deconectat. În multe blocuri, acestea nu mai funcţionează: au fost rupte firele şi n-au mai fost restabilite“, explică Ion Mărgineanu, directorul întreprinderii municipale de facturare Infocom.
Cei care aruncă bani în vânt pot să se dezică de radio, scriind o cerere la Radiocomunicaţii. Pentru că nu-şi acoperea cheltuielile, întreprinderea de stat a sistat serviciul în 2011 pentru o perioadă scurtă, însă, în urma mai multor solicitari, l-a reluat.
„Mulţi bătrâni au insistat să restabilim radioul prin fir. Poate, nu au televizor sau, poate, s-au obişnuit cu el. Astfel, prin dispoziţia Ministerului Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor, din care facem parte, am revenit în casele oamenilor“, afirmă Larisa Castraveţ, şefa Secţiei contracte şi analiză la întreprinderea Radiocomunicaţii.
Se încarcă comentariile...
