Patrimoniul natural al Republicii Moldova se află în pericol

Spaţiile verzi din Republica Moldova nu sunt protejate în mod responsabil de către stat. FOTO Arhivă Adevărul

În Republica Modova ariile naturale protejate de stat constituie aproape 200.000 de hectare. Acestea însă sunt prost guvernate, autorităţile neavând un plan de management corespunzător, se arată în raportul unui audit realizat de Curtea de Conturi. Raportorii mai susţin că deşi ariile sunt protejate de către stat, acestea continuă să fie supuse acţiunilor antropice care dăunează grav mediului înconjurător.

În scopul conservării şi protecţiei spaţiilor naturale verzi aflate în pericol, zonele sensibile au fost luate sub protecţia statului şi incluse în fondul ariilor naturale protejate de stat în anul 1998, suprafaţa lor constituind atunci peste 66.000 de hectare sau 1,96% din teritoriul ţării. La momentul actual, suprafaţa totală a fondului ariilor naturale protejate de stat în Republica Moldova a crescut până la 189.000 de hectare, cu 3,78% mai mult comparativ cu anul 1998. În mare parte, această extindere se datorează includerii în categoria ariilor protejate a zonelor umede de importanţă internaţională care au în total peste 94.000 de hectare şi fondării Parcului Naţional „Orhei” pe o suprafaţă de 33.000 de hectare.

Patrimoniu natural neasigurat

Auditul Curţii de Conturi a fost efectuat la Ministerul Mediului şi la Agenţia Moldsilva, iar rezultatele nu sunt îmbucurătoare, cred specialiştii, întrucât au fost descoperite mai multe neajunsuri în procesul de gestionare a ariilor protejate de stat. În primul rând, autorităţile nu dispun de un plan managerial complex şi de unul financiar privind aceste zone. În plus, integritatea patrimoniului natural nu este asigurată, pentru că delimitarea şi înregistrarea terenurilor aferente ariilor protejate nu au fost efectuate de către responsabili.

Totodată s-a constatat că în rezervaţiile „Codru” şi „Pădurea Domnească” au loc tăieri silvice, deşi astfel de intervenţii sunt inadmisibile. Pentru Parcul Naţional „Orhei” şi pentru zonele umede de importanţă internaţională, precum Lacurile Prutului de Jos şi Nistrul de Jos nu există structuri administrative care să pună la punct un plan de acţiuni în vederea conservării acestora.

Construcţii pe terenurile protejate

Auditul a mai constatat că din Defileul Trinca, monument natural geologic şi paleontologic, sunt extrase în mod ilicit resurse minerale, acţiune ce are un efect nociv asupra mediului. „În zona de protecţie a grădinii dendrologice din Chişinău au fost permise construcţii, deşi este un teren aferent al ariilor protejate. Acţiunile au dus la pierderea a 6, 4 hectare”, explică Viorel Miron, raportorul responsabil de efectuarea auditului.

Viceministrul mediului Lazăr Chirică a menţionat că extinderea spaţiilor verzi protejate de stat din anul 1998 până în 2015 reprezintă deja un mare succes, iar iniţiativa trebuie continuată. „Primul pas este să continuăm extinderea suprafeţelor protejate. La elaborarea unei noi legi privind acest aspect, trebuie delimitate nişte atribuţii clare pentru fiecare instituţie”, a menţionat viceministrul.