Munca decentă - între vis şi realitate

Şedinţa de Ziua Mondială a Muncii Decente. FOTO: Adevărul

Sindicaliştii moldoveni solicită creşterea salariului minim şi nu susţin majorarea vârstei de pensionare a femeilor, menţionând că aceasta nu face parte din munca decentă.

Revendicările au fost exprimate în cadrul întrunirii cu genericul „Stop îmbogăţirii prin exploatarea angajaţilor”, care marchează Ziua Mondială a Muncii Decente la Chişinău.

Sindicaliştii, patronatele, reprezentanţii Guvernului şi antreprenorii au discutat despre condiţiile muncii decente, revederea sistemului de salarizare şi pensionare a femeilor din Republica Moldova. 

Sindicaliştii susţin că munca decentă cere o viaţă decentă, cu un salariu decent, asigurarea sănătăţii şi securităţii muncii şi ridicarea nivelului de calificare a angajaţilor. „Vrem să aducem salariu minim la nivelul minim de existenţă, care trebuie să fie 50-60 % din salariul mediu pe ţară. Să fie lichidate restanţele la salariu, care sunt o ruşine a guvernului, la 1 august 2015 ele sunt de 115,7 milioane lei, majoritatea sunt din sfera de producere. Sistemul de pensionare este sofisticat şi apar sute de plângeri din partea pensionarilor cărora le-au fost calculate incorect pensiile. Diminuarea muncii la negru şi renunţarea la salariile în plic. Cerem anularea vârstei de pensionare a femeilor care ar putea fi de la 57 la 62 ani”, spune Petru Chiriac, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Republica Moldova.

Cel mai mic salariu pe oră din Europa

Sindicaliştii, în calitate de reprezentanţi ai salariaţilor, susţin că deseori munca decentă este trecută cu vederea, iar dovadă sunt îmbolnăvirile profesionale, orele lucrate peste program, remunerarea muncii sub valoarea minimului de existenţă. 

Republica Moldova are cel mai mic salariu minim din Europa, care constituie 0,28 euro pe oră. Peste 15.000 de angajaţi au ridicat salarii brute de 1400 de lei. Anul acesta, în trimestrul II, rata de ocupare a populaţiei este de 43%, cea mai mare din ultimii 5 ani. În unele sectoare ale economiei este deficit de forţă de muncă. Circa 36 % din totalul populaţiei ocupate lucrează în sectorul agrar, unde este cea mai joasă productivitate. Locurile de muncă nu acoperă necesităţile de plasare a şomerilor în câmpul muncii din cauza salariilor mici. Este foarte dificilă angajarea tinerilor cu vârsta de 18-24 de ani, rata şomajului în rândul lor fiind de 10,3 % în anul 2015, mai spun sindicaliştii.

„Salariul mediu este un indicator important, acesta fiind luat în considerare de potenţialii investitori şi la calcularea pensiei. Salariu minim este calculat în funcţie de salariul mediu pe ţară, care este de 50-60 % din salariul mediu în toate statele, iar la noi e doar 20 % din salariul mediu pe economie”, precizează sindicaliştii.

Ce salarii îşi doresc oamenii 

Oamenii simpli sunt de părere că un salariu decent trebuie să fie de minim 3000 de lei în localităţile din spaţiul rural şi de peste 5000 de lei în oraşe. „Cel puţin 7000 de lei petru o persoană cu doi copii până la 7 ani. Dacă copiii sunt mai mari trebuie un salariu de 10.000 de lei”, spune Grigore, şofer. „Cei care locuiesc în sat pot trăi decent şi cu un salariu de 3000 de lei. Cei din oraşe au nevoie de cel puţin 5000 de lei”, spune Olga. Pe alţii se pare că nu-i deranjează salariul primit în plic. „Salariul în plic este alegerea angajatorului. Tot aşa se plăteşte şi în Europa sau Rusia. Pe mine mă deranjează banii în plic oferiţi la medic. Unii medici refuză spitalizarea pacientului dacă nu le dai bani, iar la poliţa de asigurare nici nu se uită”.

Mobilizare din partea Guvernului

Petru Chiriac mai susţine că din cauza instabilităţii politice, deja de jumătate de an, nu există conlucrare la nivel de guvern, patronate şi sindicate. „Legislaţia ne permite să recurgem la diferite acţiuni şi manifestaţii. Cred că factorii de decizie vor fi pregătiţi să discute cu noi, deoarece sunt foarte multe probleme”.

Directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, Dumitru Stăvilă, a declarat că în aprilie-august, mai mult de 650 de persoane munceau fără acte, iar angajatorii s-au ales cu procese verbale şi dosare administrative în instanţa de judecată. Pentru munca nedeclarată se aplică amenzi angajatorului de 7000-10.000 de lei pentru fiecare persoană angajată ilegal. „Am propus un proiect de lege prin care să fie sancţionat şi angajatul care acceptă munca ilegală, dar nu a fost aprobat de guvern”, spune Stăvilă. 

Şeful-adjunct al Direcţiei raporturi de muncă şi parteneriat social din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Cătălina Doru, a refuzat să vorbească cu presa motivând că nu a fost însărcinată pentru acest lucru.