Peste 18.000 de lei. Atât alocă statul pentru şcolirea unui viitor specialist

În acest an vor fi admişi la locurile fără taxă 6.750 de tinerii. Doar pentru instruirea unui boboc timp de un an, statul va aloca 18.187 de lei. Aproximativ 123 de milioane de lei ne va costa numai întreţinerea studenţilor din anul I.

Autorităţile spun că din această alocaţie se dau bani şi pentru pregătirea a doi tineri intraţi cu taxă. „Aceste surse financiare acoperă şi studiile celor care a intrat la taxă: un student la buget acoperă doi la contract“, ne-a declarat Loretta Handrabura, viceministra Educaţiei.

De cealaltă parte, universitarii atrag atenţia că fondurile alocate, de cele mai multe ori, nu sunt suficiente pentru instruire, motiv pentru care se gândesc la o eventuală mărire de taxe.

Alocaţiile de la stat, peste 50% din bugetele universităţilor

Potrivit lui Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova, în ultimii patru ani a crescut numărului de locuri finanţate de stat, respectiv universităţile au primit mai mulţi bani de la buget. „Dacă în perioada 2007-2008 universităţile erau finanţate doar în mărime de 30%, în prezent cifra a trecut de 54%. Dar din 2008 nu am mărit taxele“, atenţionează Belostecinic.

Rectorul ASEM susţine că sursele financiare alocate sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de pregătire a unui viitor economist sau jurist. „Nu ne va permite însă să creştem. Doar dacă vom mări taxele de studii, vom reuşi să avem instituţii care să poată concura cu alte universităţi din regiune“, adaugă Belostecinic.

27.000 de lei pentru un medic 

Unii universitari afirmă că nici banii alocaţi de stat, nici taxele de studii nu acoperă cheltuielile de instruire a unui viitor specialist. „Cheltuim în jur de 27.000 de lei pentru formarea unui medic. Acoperim diferenţa de preţ din taxele studenţilor străini“, explică Gheorghe Rojnoveanu, şeful comisiei de admitere la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“.

Sursele financiare alocate de stat acoperă şi cheltuielile pentru studii ale celor care au intrat la taxă. Loretta Handrabura  viceministra Educaţiei

Gheorghe Popa, rectorul Universităţii „Alecu Russo“ din Bălţi, spune că, în medie, pentru un student la specialităţile pedagogice se cheltuiesc anual în jur de 16.000 de lei. „Cifra poate să crească însă, dacă ne referim la specialităţi ca fizica sau chimia“, ne-a comunicat Popa. Potrivit rectorului, pentru un student la muzică, costurile ajung şi la 19.000 de lei, iar la inginerie şi educaţie tehnologică sunt şi mai mari.

O soluţie ar fi majorarea taxelor la facultăţile de inginerie, susţine Petru Todos, prim-prorector la Universitatea Tehnică din Moldova. „Ministerul Educaţiei alocă anual aceeaşi sumă pentru toţi studenţii. Nu e corect, pentru pregătirea unui inginer avem nevoie de mai mulţi bani“, explică Todos.

Sabie cu două tăişuri

O altă problemă e că specialiţăţile de care are nevoie statul nu sunt solicitatate de candidaţi. „Absolvenţii de liceu aleg facultăţile la modă. De vină e şi statul care nu scoate în prim-plan profesiile de care are nevoie“, este de părere Serghei Andronic, şeful comisiei de admitere la UTM.

Sergiu Lipcean, expert IDIS Viitorul, spune că instituţiile de învăţământ superior au acumulat în timp un ghem de probleme, iar în ultimii ani au mizat doar pe alocaţiile de la stat.

Ministerul alocă anual aceeaşi sumă pentru toţi studenţii. Nu e corect, pentru pregătirea unui inginer trebuie mai mulţi bani. Petru Tudos prim-prorector UTM

„Chiar dacă de la 1 ianuarie a fost implementată autonomia universitară, nu a fost elaborată nicio metodologie de reformare a instituţiilor de învăţământ superior. Deja de câţiva ani, universităţile nu au avut posibilitatea să mărească taxele. Aici însă este o sabie cu două tăişuri: odată ce vor majora taxele, tinerii vor opta pentru universităţile din afară sau vor alege să achite un contract la o instituţie mai prestigioasă“, afirmă Sergiu Lipcean.

Facultăţi unde nu s-a depus niciun dosar

„Nicio persoană nu a ales ca primă opţiune Pedagogia şi Ştiinţe ale comunicării. Un dosar a fost depus la Limba ucraineană- engleză, două la Limba şi literatura română şi Istorie şi educaţie civică“, ne-a spus Natalia Gaşiţoi, secretar al Comisiei de admitere de la Universitatea din Bălţi. Nu s-au făcut cozi nici la Sculptură, Arta decorativă, Biotehnica industrială, Utilaj şi tehnologii de producere de la UTM. Au fost evitate şi Geologia, Biblioteconomia, Muzeografia de la USM. La specialităţile în limba rusă, cum ar fi Grafică, Design vestimentar, de la Universitatea „Ion Creangă“, nu a fost depusă nicio cerere. Ieri a expirat prima etapă de admitere. Locurile neocupate vor fi scoase din nou la concurs la sesiunea repetată.