Fiecare al zecelea moldovean este cetăţean român
0
În ultimele două decenii, unul din zece basarabeni şi-a redobândit cetăţenia română, arată un studiu realizat de Fundaţia Soros de la Bucureşti. Statisticile oficiale demonstrează că „milionul de moldoveni gata să intre în UE prin uşa din spate“ nu este decât o sperietoare.
În fiecare zi, zeci de oameni fac coadă la poarta Consulatului României din strada Grigore Ureche din Chişinău. Mulţi vin să depună actele pentru a-şi redobândi cetăţenia română. Că o fi superstiţioşi sau din alte cauze, majoritatea evită să vorbească prea mult despre asta. „Da, depun. Vreau să fiu român“, răspunde, scurt, un bărbat de vreo 30 de ani.
Aproape toate cererile, soluţionate pozitiv
Mai vorbăreţi sunt cei care deja sunt cetăţeni ai României şi vin la consulat cu altă treabă. Deşi încă nu are paşaportul albastru şi abia depune actele pentru a-şi perfecta certificatul de căsătorie, doamna Maria, din Ermoclia, Ştefan Vodă, spune că se simte cetăţean român. „Jumătate de an am adunat pachetul de acte, apoi, în vara lui 2011, am depus dosarul la Chişinău. În mai puţin de un an am fost chemată la jurământ. Nu sunt pornită la lucru peste hotare, pur şi simplu vreau să pot merge mai uşor la fecior, la Alba Iulia“, povesteşte femeia.
În pofida speculaţiilor vehiculate în presa străină cum că circa un milion de basarabeni au obţinut sau cel puţin au solicitat cetăţenia romănă, statisticile oficiale arată că sunt de două ori mai puţini. Potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros de la Bucureşti, în ultimii 22 de ani, aproape 400.000 de persoane şi-au redobândit cetăţenia română.
„Din numărul total, 98% sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi doar 2% sunt ucraineni, pentru că în Ucraina nu este permisă cetăţenia dublă“, a declarat pentru „Adevărul“ Sergiu Panainte, unul dintre autorii cercetării.
Mai puţine solicitări
Studiul arată că, între 1991 şi decembrie 2012, aproape 450.000 de locuitori ai Republicii Moldova au depus cereri pentru obţinerea sau redobândirea cetăţeniei române şi că majoritatea au fost soluţionate pozitiv. Autorii operează, de fapt, cu cifra de peste 323.000, doar că acestea sunt dosare, nu persoane, ceea ce înseamnă că, pe lângă adulţii care le-au depus, pot fi şi copiii lor minori.
„Până la sfârşitul acestui an, jumătate de milion de moldoveni vor avea cetăţenie română“ - Sergiu Panaite, unul dintre autorii studiului
Studiul constată că în 2012, pentru prima dată, s-a observat o scădere drastică a numărului de cereri de redobândire a cetăţeniei. Dacă în 2011 s-a înregistrat un maxim istoric, fiind depuse 100.845 de solicitări, anul trecut au fost doar 87.015.
„Cifrele arată că majoritatea basarabenilor depun dosarele la sediile consulatelor României de la Chişinău, Bălţi sau Cahul, ceea ce sugerează că solicitanţii nu vor să plece de tot din Republica Moldova. Doar cei care îşi doresc stabilirea reşedinţei în România pot depune jurământul la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC) din Bucureşti. Or, numărul acestora este de doar 5.063 în 2011 şi 2.671 în 2012.
Avantajele cetăţeniei române
Studiul „Redobândirea cetăţeniei române: o politică ce capătă viziune“ mai constată că aproape au dispărut intermediarii care facilitau pe căi ilegale, contra bani, obţinerea cetăţeniei. Problema a fost soluţionată, prin deschiderea birourilor teritoriale ale ANC şi a Consulatelor României de la Bălţi şi Cahul, precum şi prin eficientizarea muncii Secţiei Consulare de la Chişinău, susţin autorii cercetării.
„Basarabenii care au căpătat cetăţenia română nu sunt un pericol pentru piaţa muncii europene“ - Victoria Boian, expert APE
Deşi România a fost criticată de unii oficiali UE, de ruşi şi de fostele autorităţi comuniste de la Chişinău pentru intenţia sa de a acorda cetăţenie unui număr mare de moldoveni, unii analişti politici văd un lucru pozitiv în acest proces.
„În primul rând, basarabenii care au căpătat cetăţenia română nu sunt un pericol pentru piaţa muncii europene. Nu sunt chiar aşa de mulţi“, crede Victoria Boian, coordonator de programe la Asociaţia pentru Politică Externă (APE). „Aş putea spune că este un avantaj, pentru că, odată cu intrarea României în UE, persoanele care au dobândit cetăţenia acestei ţări pot să lucreze legal peste hotare şi să se întoarcă oricând acasă“, susţine expertul APE.
Constatări şi recomandări
- Viteza de procesare a dosarelor este în continuare scăzută şi este necesar ca ANC să primească cel puţin temporar resurse suplimentare.
- Solicitarea cazierului românesc este nefirească, motiv pentru care se recomandă înfiinţarea acestui serviciu la reprezentanţele diplomatice ale României în Republica Moldova.
- Durata procedurii de transcriere a actelor este scandalos de mare. Este necesară o analiză în detaliu a blocajelor şi luarea de urgenţă a măsurilor ce se impun.
Dosare de redobândire a cetăţeniei
An - Înregistrate - Soluţionate
2002 - 3.126 - 0
2003 - 16.975 - 6
2004 - 5.379 - 263
2005 - 2.895 - 1.603
2006 - 3.438 - 489
2007 - 2.077 - 664
2008 - 3.883 - 4.512
2009 - 21.759 - 21.999
2010 - 94.391 - 41.843
2011 - 100.845 - 69.809
2012 - 87.015 - 73.861
Total 341.783 - 215.049
Se încarcă comentariile...
