Avantajele şi dezavantajele apartamentului la mansardă

Cele mai multe mansarde din Chişinău sunt construite în exteriorul blocurilor. Foto: Dumitru Goncear

Sunt mai ieftine, se construiesc mai repede şi te afli mereu la înălţime. Şi asta cu preţul de a urca numai pe scări sau de a descoperi în spatele ofertelor atractive defecte de construcţie care se pot agrava în timp.

Să-ţi iei o mansardă în Chişinău e o decizie cu două tăişuri. Pe de-o parte, plăteşti mai puţin decât pentru un apartament obişnuit cu aceeaşi suprafaţă şi te poţi muta repede în noua locuinţă. Pe de altă parte, rişti să te alegi cu o casă nouă în vârf de bloc vechi, construită la repezeală şi cu surprize pe care le descoperi, de obicei, după ce ai semnat contractul de vânzare-cumpărare şi documentul de luare în primire a apartamentului.

Reporterii „Adevărul“ au făcut zilele trecute un periplu printre mansardele nou construite în Chişinău, pentru a vedea, la faţa locului, care sunt avantajele şi dezavantajele acestui tip de locuinţe.

Am început periplul nostru în sectorul Râşcani al Capitalei. Pe strada Nicolae Dimo poţi vedea de la stradă construcţiile noi ridicate deasupra blocurile sovietice de câte cinci etaje, vechi de aproape jumătate de secol. Unele mansarde sunt cu câte două nivele, iar altele au un singur etaj, lărgite cu câte un metru în afara clădirii principale.

„Am primit apartamentul în octombrie 2011. E mai mare cu 1,1 metri decât blocul, dar sunt mulţumită. Am 38 de metri pătraţi. Pentru o locuinţă cu o cameră, varianta albă, am plătit 15.000 de euro“, ne spune Ludmila Dancov, o femeie care locuieşte într-una dintre noile mansarde.

Uneori apar probleme

Ca să ajungi la etajul 6, unde au fost amenajate noile apartamente, trebuie să urci pe scările cu trepte ştirbite din bloc. De lift nici nu se pune problema.

„Garsoniera mea are 26 de metri pătraţi. Podeaua a fost făcută din beton armat, iar pereţii au fost construiţi din plăci de beton celular autoclavizat (BCA). Un minus e că ţeava principală de gaz trece prin casă şi că firele electrice dinăuntru nu au fost puse după planul standard din celelalte apartamente“, susţine şi Vitalie Stoianov, un alt proprietar de apartament la mansardă.

„În primul rând, trebuie verificat dacă structura clădirii suportă şi alte încărcări decât greutatea proprie, fiindcă altfel pot apărea, în timp, fisuri sau înclinări. Construcţiile suplimentare sunt făcute din materiale uşoare, precum BCA-ul sau lemnul. În cazul în care sunt consolidate cu grinzi, mansardele pot fi mărite cu câte un metru în exterior“, este de părere inginerul Alexandru Suciu.

Doi ani de garanţie

Pe strada Ialoveni din sectorul Telecentru, o firmă de construcţii e pe ultima sută de metri cu amenajarea mansardelor de pe două blocuri vechi. O parte dintre noii locatari s-au mutat deja. Alţii mai au de aşteptat circa o lună.„M-a atras preţul foarte bun. Pentru un apartament de 50 de metri pătraţi am plătit 23.000 de euro. Nu e într-o zonă centrală, dar am maşină şi mă descurc“, spune Sergiu Bunescu, un alt client de mansardă.
 
Cu toate că sunt localizate la ultimul etaj, mansardele beneficiază de acoperişuri complet refăcute şi termoizolaţii exterioare din panouri de polistiren expandat cu grosimea de până la 20 de centimetri. Totodată, unele firme de construcţii oferă şi garanţii de până la doi ani pentru acest tip de locuinţe.

Preţuri tentante

Un apartament la mansardă costă de la 7.700 de euro pentru o locuinţă de circa 13 de metri pătraţi în sectorul Ciocana până la 60.000 de euro, pentru o locuinţă cu trei camere, în centrul Capitalei.

Pentru constructori această afacere e cât se poate de profitabilă. „Acum avem 16 proiecte de mansarde în Chişinău. Preţurile sunt mai mici decât la apartamentele obişnuite, ceea ce le face mai atractive pentru familiile tinere. În mod normal le predăm goale, dar dacă clienţii le vor la cheie, restul dotărilor mai costă aproape 3.000 de euro faţă de preţul standard“, afirmă Oleg Bubuioc, reprezentantul unei firme de construcţii.

„După statisticile pe care le avem, majoritatea persoanelor care cumpără mansarde, le aleg pe cele cu un nivel. Sunt avantajaţi în special pentru că beneficiază de încălzire autonomă individuală“, explică Elena Bazichina, expert imobiliar la agenţia Metru Pătrat.
 

PRO locuinţe la mansardă:

• Sunt mai ieftine decât apartamentele obişnuite; 
• te muţi mai repede decât în blocurile noi;
• au sisteme de încălzire autonome;
• lumină naturală pe o durată de timp mai mare;
• posibilităţi extinse de personalizare a interiorului.

CONTRA locuinţe la mansardă:

• Acces doar pe scări;
• din cauza izolaţiilor termice, aceste locuinţe pot fi inconfortabile vara;
• suprafaţă utilă mică în cazul apartamentelor cu tavanul în diagonală;
• cheltuieli mai mari pentru hidroizolaţii;
• risc de evacuare.

Cadastru n-are date pe mansarde

Cu toate că reprezintă locuinţe aparte faţă de standardele obişnuite de construcţie, mansardele nu sunt înscrise separat în evidenţele imobiliare. „Nu vă putem spune câte mansarde sunt în Chişinău, pentru că nu avem această informaţie. În registrul bunurilor imobiliare nu apare specificat dacă vreun apartament este sau nu amenajat într-o mansardă“, susţine Diana Nanu, ofiţer de presă la Întreprinderea de Stat Cadastru.