Studiu: Dialogul politic moldo-ucrainean, cea mai mare provocare pentru elitele politice
0
Relaţiile dintre Moldova şi Ucraina înregistrează un trend ascendent, dar în acelaşi timp se confruntă cu multe provocări. Oficialii guvernamentali se întâlnesc în mod regulat, însă întâlnirea preşedinţilor de ţări nu pare să devină curând o realitate. Interacţiunea la nivel politic şi la nivel economic înregistrează un trend ascendent, chiar dacă există tendinţa de a acţiona într-o manieră orientată exclusiv pe obţinerea de beneficii imediate.
Pe termen lung, parteneri încă nu au reuşit să identifice elementele unei strategii de cooperare bilaterală cu efecte reciproc avantajoase.
Starea actuală şi perspectivele relaţiilor dintre Kiev şi Chişinău au fost analizate în cadrul a două studii oglindă, realizate simultan, în cadrul proiectului „Moldova – Ucraina: competiţie, cooperare şi independenţă”.
Proiectul a fost implementat de către Fundaţia Fridrich Ebert, oficiul din Ucraina, împreună cu Consiliul de Politică Externă PRISM din Ucraina, în perioada aprilie - noiembrie 2017.
Într-o conferinţă de presă la IPN, Angela Grămadă, reprezentanta Asociaţiei Experts for Security and Global Affairs (Moldova), care a realizat studiul din perspectiva Moldovei, a declarat că cercetarea cuprinde o analiză a unei game largi de probleme dar şi recomandări pentru autorităţi.
„În primul rând, ne-am referit la dialogul politic şi la factorii care îl influenţează atât în sens pozitiv, cât şi în sens negativ. În sens negativ, ne referim la atitudinea preşedintelui Republicii Moldova faţă de conflictul din Ucraina, a modului în care acesta se poziţionează vizavi de anexarea Crimeii şi acest lucru are într-un final drept consecinţă o izolare a Republicii Moldova pe plan de politică externă, ceea ce autorităţile de la Kiev nu încetează să menţioneze în discurile publice”, spune experta.
Angela Grămadă a menţionat că există totuşi un dialog continuu în ceea ce priveşte cabinetul de miniştri, atât de la Chişinău, cât şi de la Kiev. Pe parcursul anului 2017 au existat câteva vizite reciproce, ultima fiind a premierului ucrainean Volodimir Groisman la Chişinău, vizite care au dat un nou suflu relaţiilor politice bilaterale. În opinia sa, existenţa la Chişinău a unor mesaje duplicitare şi a unor poziţionări oarecum greşite pentru Republica Moldova faţă de conflictul din Ucraina creează anumite animozităţi la cel mai înalt nivel între cele două state.
Studiul denotă că dacă, preşedintele ţării nu poate oferi garanţii discursive pentru un dialog politic eficient, este necesară implicarea altor instituţii publice capabile să evite orice formă de izolare regională. În acest context, pentru Republica Moldova acţiunea ar trebui să fie orientată spre asigurarea continuităţii dialogului bilateral cu Kievul şi aici argumentul este pragmatic – Ucraina este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova.
Potrivit studiului, în cadrul dialogului politic pot fi incluse teme care se referă la posibilităţile de cooperare pentru a asigura condiţii bunei guvernări în ambele state. Niciunul dintre cei doi parteneri nu a reuşit să facă faţă provocărilor de combatere a corupţiei, independenţei sistemului judiciar şi transparenţei procesului de luare a deciziilor.
Desigur, se menţionează în cercetare, interacţiunea în acest sens este dificilă în absenţa unor rezultate vizibile atât la Chişinău, cât şi la Kiev. Cu toate acestea, cooperarea ar putea crea noi premise pentru diminuarea impactului negativ al schemelor de corupţie la nivel regional. O astfel de abordare pro-activă în combaterea corupţiei poate contribui la îmbunătăţirea imaginii ambelor ţări.
Se încarcă comentariile...
