Vorbim deja despre chestiuni de stat şi cu relevanţă deosebită, pentru care autorităţile Republicii Moldova au avut drept unică formă de reacţie expunerea publică a cazului şi detaşarea, în comunicatul oficial, a responsabilităţilor generalilor şi conducerii FSB (fosta KGB) de politicienii de la vârf ai Federaţiei Ruse, chemaţi să acţioneze urgent.

Vorbim despre o afacere de stat. Când autorităţile statului, într-o formulă extinsă – preşedinte al Parlamentului, premier, miniştrii Justiţiei şi ai Internelor, reprezentantul Ministerului de Externe – cheamă un ambasador şi-i înmânează o notă de protest de o asemenea gravitate, notă care anunţă că diplomaţii din Republica Moldova, dar şi anchetatorii cazului de spălare a 22 de miliarde de dolari sunt hărţuiţi de autorităţile Federaţiei Ruse şi că, prin urmare, niciun oficial moldovean nu va merge la Moscova până la rezolvarea cauzei; când întreaga acţiune e dată publicităţii printr-un comunicat-fluviu, înseamnă, indubitabil, că ne aflăm în faţa celei mai grave crize pe care o traversează Republica Moldova după august 2009. Cea mai gravă şi, totodată, cea mai periculoasă în relaţiile cu Rusia de la Războiul din Transnistria şi reîntoarcerea de la scara avionului a lui Putin, care venea, în 2003, să semneze Memorandumul Kozak.

Dosarul „Laundromat” înseamnă spălarea a 22 miliarde de dolari prin băncile din Republica Moldova. Mecanismul e simplu: o companie majoră rusă are un contract comercial pe sume enorme (de vreo 22 de ori bugetul Republicii Moldova, în total) cu firme minuscule şi necunoscute de la Chişinău. Şi, deoarece nu au plătit, se obţin, la instanţe marginale din jurul Chişinăului, hotărâri judecătoreşti cumpărate prin care se consfinţesc nişte datorii false. Acestea sunt imediat plătite de firme majore ruse către offshore-uri sau firme marginale, care, la rândul lor, trimit mai departe banii vămuiţi. Mecanismul spală banii unor instituţii ruse sau ai unor generali sau şefi ai FSB, potrivit comunicatului oficial (care respinge, apropo, orice implicare politică).


Agenţi FSB

Represaliile FSB împotriva autorităţilor şi oficialilor din Republica Moldova

Ei bine, ca urmare a orchestrării acestui dosar, ca din întâmplare, au apărut represalii masive ale FSB asupra autorităţilor Republicii Moldova. Comunicatul nu citează direct serviciul vizat, dar vorbeşte că ar fi cel ce se ocupă de paza frontierelor şi care ar face întreaga pleiadă de hărţuiri reclamate. Aceste acţiuni, repetate şi care nu au încetat în urma avertismentelor multiple, au determinat o reacţie furibundă, solidă şi justificată a autorităţilor Republicii Moldova. Mai cu seamă că mai mult de 25 de oficiali (inclusiv cei implicaţi în anchetă) au fost şicanaţi, umiliţi, hărţuiţi, terorizaţi şi presaţi, contrar oricăror reguli şi oricărui angajament international la care Federaţia Rusă este parte pe aeroporturile din Moscova, deşi aveau paşapoarte diplomatice şi se aflau în interes de serviciu, in unele cazuri chiar la întrevederi oficiale!

Acţiuni pe canale diplomatice au fost multiple, dar niciun rezultat. Politicienii din Federaţia Rusă au ignorat cu desăvârşire sau au considerat că serviciul îşi face treaba cu ceea ce are la îndemână şi o fi ştiind de ce acţionează astfel. În orice caz, după cum pare – din inacţiunile lor – că îşi vor fi spus, nu merita un război cu FSB pentru Republica Moldova.

Dar paharul s-a umplut şi am asistat la prima acţiune cu adevărat serioasă a autorităţilor de la Chişinău, acţiune ce trădează şi exasperare, şi tensionarea la extrem a relaţiilor bilaterale, şi nevoia de a expune public şi a preveni acţiuni ulterioare mai importante, care, probabil, se pregătesc.

Este, în acelaşi timp şi o primă reacţie notabilă de verticalitate şi afirmare a independenţei nu a unui oficial sau altul – am mai avut un preşedinte care i-a cerut lui Putin retragerea trupelor ruse, un ministru al Apărării care, de asemenea, a cerut retragerea a doi ataşaţi militari ce se plimbau aiurea pe la Tiraspol – ci a statului Republica Moldova, în ansamblul său!

Oficialii Republicii Moldova sunt opriţi abuziv la intrarea în Federaţia Rusă, interogaţi, percheziţionaţi, trataţi umilitor de către reprezentanţi ai serviciilor speciale ruse.

Astfel, joi, 9 martie, exasperaţi de inacţiunea oficialilor ruşi, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi prim-ministrul Pavel Filip l-au convocat pe ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametşin. La întrevedere au fost prezenţi ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, precum şi un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Tema discuţiei a constituit-o transmiterea unei Note de protest extrem de dură către conducerea politică a Federaţiei Ruse, prin care sunt semnalate o serie de abuzuri comise împotriva oficialilor din Parlament, Guvern, din serviciile speciale şi partidele Coaliţiei de Guvernare din Republica Moldova.

Oficialii Republicii Moldova sunt opriţi abuziv la intrarea în Federaţia Rusă, interogaţi, percheziţionaţi, trataţi umilitor de către reprezentanţi ai serviciilor speciale ruse. În document este descris, de asemenea, modul abuziv în care FSB a încercat – de mai multe ori în ultimele luni – să pună sub urmărire internaţională mai mulţi politicieni din Republica Moldova, inclusiv deputaţi, folosindu-se în acest scop de informaţii false şi date trunchiate. Solicitările abuzive au fost respinse din aceste motive, dar şi din considerente ce ţin de o încercare evidentă de hărţuire a oficialilor de la Chişinău.


Poliţişti ruşi la Moscova

Daţi în urmărire internaţională cu acte false: de 35 de ori la rând, anchetatorii, de 15 ori, politicienii

Au fost situaţii în care astfel de solicitări s-au transmis de 15 ori doar în cazul unei singure persoane, ceea ce nu are cum să nu inducă bănuiala de hărţuire politică. Cum solicitările în cauză au fost respinse de fiecare dată, instituţiile respective din Federaţia Rusă au trecut la o nouă formă de abuz şi anume încercarea de a-i pune sub urmărire pe oficiali în baza relaţiilor bilaterale, vizând anumite state. Şi de data aceasta autorităţile din Republica Moldova au reuşit comunicarea cu ţările respective şi au stopat noul abuz.

În nota transmisă este semnalat şi abuzul asupra ofiţerilor şi procurorilor din instituţiile care desfăşoară ancheta menţionată, aceştia fiind, de asemenea, subiecţi ai comportamentului abuziv la intrarea în Federaţia Rusă. Doar în cazul unui angajat al MAI au existat, spuneam, nu mai puţin de 35 de intervenţii abuzive, la intrarea sau la părăsirea unui aeroport din Moscova.

Ambasadorul rus Farid Muhametşin (foto dreapta) a fost anunţat că, până la soluţionarea problemei, oficialii Republicii Moldova nu se vor mai deplasa la Moscova. Toate aceste abuzuri au luat amploare odată cu avansarea de către anchetatorii de la Chişinău în investigaţiile privind spălarea a 22 de miliarde de dolari prin Moldinconbank proveniţi din Federaţia Rusă. Mai exact, imediat după ce au fost reţinuţi oficiali ai băncii amintite, iar judecători şi executori au fost puşi sub învinuire, unii dintre ei fiind trimişi deja în judecată.

În plus, represaliile s-au accentuat şi după ce au existat solicitări de comisii rogatorii adresate Federaţiei Ruse. Abuzurile s-au intensificat odată cu solicitările transmise de anchetatorii moldoveni în Federaţia Rusă pentru a obţine informaţii privind provenienţa sumei de bani menţionată, esenţiale pentru probarea întregului drum infracţional din acest caz. Menţionăm că ancheta a relevat inclusiv legături între o parte din banii respectivi şi o tentativă de corupere a unor deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova.

De remarcat şi lipsa totală de cooperare a instituţiilor de drept din Federaţia Rusă cu anchetatorii moldoveni în acest caz, precum şi refuzul de a răspunde la comisiile rogatorii transmise de procurorii moldoveni în ancheta privind spălarea celor 22 de miliarde de dolari. Au fost încălcate în acest sens mai multe acorduri bilaterale, dar şi acorduri internaţionale la care Federaţia Rusă este parte.


Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse

Casus beli cu repercusiuni grave la Chişinău

Orice analiză a acestor fapte arată că avem de a face cu un caz grav, cu riscuri majore privind utilizarea unor instrumente mult mai serioase, de tip intervenţie armată sau subversiune: subminarea statului Republicii Moldova, compromitere şi intoxicare, dezinformare şi măsuri active. Abia această perspectivă explică de ce cazul a ajuns public în aceşti termeni: odată expus, capacitatea de intervenţie, de şicane şi acţiuni subversive e mai dificil de acoperit şi gestionat, deci reclamă asumare.

De asemenea, tipul acesta de abordare – care separă responsabilitatea FSB de cea a politicienilor Federaţiei Ruse – s-ar putea dovedi o şaradă sau o opţiune bună. Practic, Chişinăul a lăsat Rusiei o ieşire, un drum de retragere, odată ce a considerat că vinovaţii sunt doar conducerea şi generalii atotputernicului serviciu de informaţii intern al Rusiei (deşi – practica dixit – se răsfrânge pe tot spaţiul post-sovietic şi nu rareori dincolo). Ca analişti însă, nu putem să considerăm că afaceri şi spălări de bani cu asemenea sume – 22 miliarde de dolari – s-ar putea face în Federaţia Rusă fără ştirea lui Putin. Aici adevărul va ieşi la iveală cât de curând, în funcţie de reacţia la somaţia publică adresată deja.

Pe de altă parte, supărarea Moscovei e, probabil, mare, dacă tipul de reacţie e cel descris în comunicatul oficial: ignorarea paşaportului diplomatic, a acordului între state, hărţuirea celor în cauză, darea în urmărire generală pe documente false, implicarea unor instituţii ca Interpol, Europol, apoi a altor state terţe în acest proces, în fine, şicanarea şi tentative de a îngropa un caz de asemenea magnitudine. Legenda spune că, după anexarea Crimeei, au fost confiscate/blocate fondurile unei bănci ruse care avea vreo 48 miliarde de dolari – parte prezumptivă a averii personale a lui Vladimir Putin. Aici ar fi vorba de circa jumătate din această sumă, comparabilă, totuşi, cu de vreo 20 de ori bugetul Republicii Moldova.

Cine se bate cu corupţia rusă, cea adevărată şi globală

Stat cu cea mai importantă corupţie din regiunea europeană (minus Federaţia Rusă), Republica Moldova pare să se fi apucat de combaterea corupţiei în cazurile cele mai grele şi mai serioase. Şi nu e vorba de celebrul şi mult-mediatizatul oligarh unic, Vladimir Plahotniuc, care ar fi capturat statul. Nici măcar de preşedintele fără ocupaţie al Republicii Moldova, Igor Dodon, care a declarat că are veniturile şi şi-a făcut campania cu fonduri împrumutate de la părinţi. Nu. E vorba despre cazuri cu adevărat grele ale justiţiei, care nu ar fi putut să se mişte fără o cooperare internaţională solidă şi implicarea instituţiilor serioase din lume, dar şi a numeroase state capabile să urmărească aceste sume de bani mai departe.

Un prim semnal al revenirii şi hotărârii de combatere a corupţiei fusese dat de cazul miliardului dispărut din trei bănci prin acţiuni fictive de împrumuturi şi extragerea banilor depozitaţi chiar de proprietar, prin manevre dolozive. Deja în această cauză a fost arestat şi condamnat Vlad Filat, fostul premier, rămas multă vreme unicul vinovat, de unde şi acuzaţii întemeiate privind justiţia selectivă, dacă nu chiar răzbunarea politică sub această formă. A mai fost şi Ilan Shor, dar aici se punea problema absenţei unei măsuri preventive reale asupra sa, deşi era principalul autor al furtului.

Mai grav este faptul că în această ecuaţie puţini au realizat relevanţa şi greutatea momentului.

Lui Filat şi Shor li s-a alăturat însă şi Veaceslav Platon, extrădat de la Kiev. Dar şi aici s-a speculat despre relaţiile Plahotniuc-Poroşenko şi răzbunarea pe „săracul” om de afaceri Platon. Acest „sărac” este de fapt artizanul schemei „Laundromat” în Republica Moldova şi proprietarul băncii „Moldincombank”, banca prin care ar fi fost spălate miliardele ruşilor.  Ei bine, în prima săptămână din martie, lista greilor s-a completat cu Leonid Talmaci, fostul guvernator al Băncii Naţionale, ulterior Preşedinte al Consiliului de Administraţie la banca lui Platon, „Moldincombank”. Deci deja panoplia combaterii corupţiei se îmbogăţea substanţial, chiar dacă „cel mai urât personaj” de la Chişinău, Vlad Plahotniuc, nu era atins nici cu o floare, din contra, părea a sta în spatele deciziei de reforme, combatere a corupţiei şi încă plutea în aer izul unilateralismului şi al direcţiei acţiunilor sale îndreptate doar către terţi.

Mai grav este faptul că în această ecuaţie puţini au realizat relevanţa şi greutatea momentului. Că nu a făcut-o Igor Dodon – a cărui unică preocupare este de a spune că el circulă mai departe la Moscova chiar săptămâna viitoare – nu-i de mirare. El, ditai şef de stat, încearcă ascunderea sub preş a cazului extrem de grav din postura de reprezentant al intereselor ruse, nu de apărător al Republicii Moldova! Şi o demonstrează printr-o întâlnire urgentă cu Ambasadorul rus la Chişinău, unde numai nu-şi cere scuze pentru inconveniente. Ca să autorizeze o asemenea intervenţie, Moscova trebuie să fie de-a dreptul în criză, expunându-şi omul de la Chişinău prin gesturi simbolice vizibile de sprijin direct, într-un caz în care preşedintele Dodon trebuia să fie primul care reacţionează pentru a-şi apăra statul.

Mai grav este că nici opoziţia, prea puţin rutinată în evoluţiile din Republica Moldova şi din jurul ei şi prea mult blocată în jocurile politicianiste mărunte cu oligarhul rău şi statul captiv, nu a reuşit să înţeleagă relevanţa momentului pentru statul Republica Moldova, indiferent cine asigură guvernarea. Din păcate, nici societatea civilă nu a sesizat momentul, ca să susţină acest extraordinar demers plasat cu fermitate sub semnul interesului naţional, dincolo de disputele politice, şi în siajul evident al luptei cu marea corupţie globală, fapt ce trădează cooperarea cu organisme internaţionale specializate, în acest caz, al autorităţilor Republicii Molova.

„Spălătoria rusească”: Peste 70 de petrolişti ruşi, 800 de offshore-uri, 40 de bănci, 15 ţări

Noi detalii despre spălătoria rusească ies la iveală, date pe rând la iveală de bani.md, deschide.md, Realitatea (trustul de la Chişinău). Cele 22 de miliarde de dolari spălate prin intermediul companiilor offshore, tranzitând Republica Moldova cu ajutorul deciziilor judecătoreşti ilegale, ar fi avut ca scop final ingerinţa, influenţa şi distorsionarea situaţiilor politice în mai multe state, dar şi finanţarea pe bani ruşi rezultaţi din afacere în cazul „coruperii deputaţilor” de la Chişinău, care trebuia să ducă la chimbarea majorităţii pro-europene.

Schema de spălare a banilor ar fi fost realizată, potrivit datelor autorităţilor de la Chişinău, de FSB şi grupuri criminale din Federaţia Rusă din care face parte şi Veaceslav Platon. Asta reiese din mai multe scheme transmise în adresa grupului Realitatea. La iveală apar noi nume de bănci, dar şi de companii implicate în spălarea miliardelor ruseşti.

Schemele arată că, până a tranzita Republica Moldova, cele 22 de miliarde de dolari ar proveni sau au fost transmise prin intermediul 72 de companii petroliere din Federaţia Rusă, prin conturile a 22 de bănci comerciale din diferite ţări:

  • AKB FUTURE OAO;
  • AKB STRATEGIA OAO;
  • FIRST CZECH-RUSSIAN BANK LLC;
  • KB INKREDBAN;
  • KB INTERKAPITAL-BANK OOO;
  • OAO KKB KREDITBAN;
  • OAO KB OKSKIY;
  • OAO MAB TEMPBANK;
  • OAO MAST-BANK;
  • OAO BANK MBFI;
  • OAO AKB RFA;
  • OAO RUSSKIY ZEMELNIY BANK;
  • REGIONINVESTBANK LTD;
  • RNKORC ENERGOBIZNES OOO;
  • KB TUBLEVSKIY OOO;
  • KB UNIKOR OAO;
  • ZAO ZATO-BANK;
  • OAO BANK ZAPADNI;
  • ZAO BALTOKA BANK.

Au urmat deciziile judecătoreşti, deja cunoscute şi executate. Era nevoie de ele pentru a putea efectua „legal” plăţile din Rusia către destinatarii din Republica Moldova, deci nu prin banale contracte, ci prin hotărâri judecătoreşti definitive şi executori judecătoreşti care pun în aplicare aceste hotărâri. Abia ulterior s-a folosit sistemul precar din Republica Moldova, Moldincombank, Veaceslav Platon şi lipsa de supraveghere reală a unor oameni din Banca Naţională pentru a extrage sumele uriaşe din Republica Moldova către bănci şi destinaţii terţe.

Procuratura Anticorupţie de la Chişinău anunţa, la începutul lunii februarie, finalizarea urmăririi penale şi expedierea în judecată a cauzei penale de învinuire a 14 actuali şi foşti magistraţi, precum şi a 2 executori judecătoreşti, acuzaţi de implicare în spălarea miliardelor de dolari din Federaţia Rusă prin sistemul bancar din Republica Moldova. Inculpaţilor li se impută complicitatea la spălarea banilor în proporţii deosebit de mari şi pronunţarea, cu bună-ştiinţă, a unei hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave. Deşi, iniţial, trei executori judecătoreşti au fost reţinuţi, iar altul dat în urmărire internaţională, doar doi dintre ei au ajuns în judecată. Cel de-al treilea, care a „scăpat”, ar fi George Boţan.

Totuşi, schemele publicate mai devreme în presă vorbesc despre implicarea a 4 executori judecătoreşti şi 15 judecători care „certificau” datorii fictive pentru a putea mişca banii. În baza acestor decizii, companiile ruseşti transmiteau banii în conturile „Moldindconbank”, banca care ar fi condusă din umbra de mai mulţi ani de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

De aici, cele 22 de miliarde de dolari ar fi ajuns pe conturile a 800 de companii offshore. Aceleaşi offshore-uri utilizate de Platon în schemele sale au fost utilizate şi pentru ofensiva FSB (Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse) în atacuri cibernetice în Germania, Franţa, Italia, China, Canada şi Statele Unite ale Americii. Aceste 800 de companii au şi distribuit banii în conturile deschise în nu mai puţin de 15 state. În Republica Moldova, din cele 22 de miliarde de dolari, au rămas ca şi comisioane şi alte plăţi 425 de milioane de dolari.

Printre operaţiuni, sunt şi câteva retrageri realizate cu ajutorul Ludmilei Prymak, o interpusă a lui Veaceslav Platon, după cum arată schemele ajunse în posesia diferitelor instituţii. Doar ea ar fi scos personal, în numerar, 35 de milioane de dolari de la „Moldindconbank”. 

Cazul „spălătoriei ruseşti” se apropie tot mai mult de tentativele de distorsionare a situaţiei politice din mai multe ţări.

Aceleaşi persoane care ar fi stat în spatele cazului „coruperii deputaţilor” sunt şi persoanele care stau în spatele lui Platon. Despre faptul că banii în dosarul coruperii deputaţilor proveneau din Rusia şi că aceste acţiuni aveau drept scop distorsionarea sistemului politic din Republica Moldova vorbea şi Ghenadie Cosovan, fost viceministru de Interne, care a colaborat cu CNA în cadrul anchetei pe acest caz. Drept urmare, persoana de legătură, Vitalie Burlacu, a fost reţinută. Astăzi, acesta îşi ispăşeşte pedeapsa în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău.

Cea de a doua schemă vorbeşte despre faptul că acţiunile lui Veaceslav Platon şi ale lui Vitalie Burlacu ar fi fost dictate de aceiaşi oameni cu relaţii în FSB. Mai mult, în cazul coruperii deputaţilor, persoana-cheie devine şi Ion Morei, fost ministru al Justiţiei şi Secretar al Consiliului de Securitate pe vremea comunistă. Acesta ar fi intervenit pe lângă procurori şi instanţe pentru a-l scăpa pe Vitalie Burlacu de dosarul penal. Ion Morei ar fi făcut aceste acţiuni după apelurile telefonice primite de la Zulkaid Guseinavici Kaidov şi Tsarev Aleksei Aleksandrovici, persoane cu nume greu în FSB.

Un alt detaliu interesant care ne-a atras atenţia sunt informaţiile precum că partenerii lui Veaceslav Platon sunt trei bancheri ruşi, foşti acţionari ai Ruskii Zemelnyi Bank. Despre implicarea lui Alexei Grigoriev şi Beslan Bulgaciov s-a scris şi înainte în anchete privind spălătoria rusească. Un al treilea partener despre care aflăm din documentele oficialilor de la Chişinău este Alexei Serishev. Celor trei le-au fost transferate, în anii 2012-2013, din conturile tranzacţiilor ilegale de la „Moldindconbank”, suma de peste 25 de milioane de dolari, ajunsă pe conturi offshore din Monaco, Cehia, Spania, Elveţia. O parte din aceşti bani au fost investiţi de Grigoriev într-un hotel din Muntenegru.

Faptul că şi în prezent mai apar detalii demonstrează că schema este una mult mai complexă. Pe lângă „Moldindconbank”, tranzacţiile cu „bani spălaţi” ar fi avut loc şi prin intermediul băncilor comerciale MAIB, Victoriabank, Mobiasbanca din Republica Moldova, dar şi prin companiile de asigurări precum Alliance Insurance Group, ASITO, Moldasig. Investigaţiile din acest caz se desfăşoară în mai multe state. Potrivit informaţiilor preliminare, suma totală care a fost spălată prin Republica Moldova, Ucraina, Kîrgîzstan, Kazahstan, Federaţia Rusă este de aproximativ 52 de miliarde de dolari.