Promo-LEX regretă modificarea sistemului electoral: Va creşte riscul coruperii deputaţilor

Asociaţia Promo-LEX regretă modificarea sistemului electoral şi adoptarea pe 20 iulie a proiectului privind trecerea de la sistemul electoral proporţional către un sistem mixt de alegere a deputaţilor.

Într-o declaraţie Promo-LEX, se menţionează că modificarea sistemului electoral a fost efectuată fără a se ţine cont de principala recomandare a Comisiei de la Veneţia, care a stipulat că schimbarea sistemului de vot proporţional pe unul mixt pentru Republica Moldova nu este recomandabilă. Mai mult, în avizul său Comisia de la Veneţia a reiterat şi a atras atenţia că, încă în anul 2003, a recomandat Republicii Moldova schimbarea sistemului electoral proporţional cu o singură circumscripţie într-un sistem proporţional cu circumscripţii plurinominale, transmite IPN.

Promo-LEX reiterează că cel mai oportun ar fi fost implementarea unui sistem electoral proporţional cu circumscripţii electorale plurinominale şi liste deschise de candidaţi, poziţie menţionată şi de Comisie. În acest context, Asociaţia Promo-LEX reafirmă susţinerea sa pentru revenirea la sistemul electoral proporţional, cu stabilirea unor circumscripţii electorale plurinominale şi liste deschise de candidaţi, dar se conduce de principiul supremaţiei legii.

Deşi legea de modificare a sistemului electoral conţine anumite prevederi promovate inclusiv de Promo-LEX, precum ar fi obligativitatea constituirii circumscripţiilor electorale pentru regiunea transnistreană, dar şi pentru cetăţenii aflaţi peste hotarele ţării etc., Asociaţia consideră că legea respectivă conţine în continuare o mulţime de deficienţe importante. Printre acestea se numără atribuirea dreptului de constituire a circumscripţiilor electorale uninominale permanente unui organ politic, şi anume Guvernului, care este subordonat majorităţii parlamentare, precum şi neincluderea hotarelor circumscripţiilor uninominale în corpul Codului Electoral.

O altă deficienţă menţionată de Promo-LEX este negarea prevederilor din Constituţie care stabilesc faptul că Parlamentul este organul reprezentativ suprem, iar alegerea deputaţilor într-un singur tur de scrutin va asigura o reprezentativitate mai redusă, comparativ cu alegerea preşedintelui ţării, dar şi a primarilor, care se desfăşoară în două tururi de scrutin anume pentru a creşte reprezentativitatea. Încă o deficienţă menţionată este ignorarea recomandării Comisiei de la Veneţia legată de pragul electoral. Comparativ cu sistemul proporţional precedent, când un partid politic cu suport popular de 6% putea delega în Parlament cel puţin şase deputaţi, conform noului sistem electoral, acelaşi partid politic cu un suport popular similar la nivel naţional va putea delega în Parlament cel puţin trei deputaţi, adică de două ori mai puţin.

Pe lângă deficienţele menţionate, Promo-LEX atrage atenţia asupra faptului că sistemul mixt de vot poate conduce la un şir continuu de alegeri parţiale în circumscripţii uninominale, va spori costurile pentru organizarea alegerilor parlamentare şi a campaniilor electorale, dar şi va creşte riscul de corupere a alegătorilor, în special în circumscripţiile uninominale. La fel, va creşte riscul „coruperii” deputaţilor prin „alocarea selectivă” a resurselor financiare din banii publici pentru realizarea promisiunilor electorale ale acestora pe teritoriul circumscripţiei electorale uninominale din care a fost ales.

În contextul celor menţionate, Asociaţia Promo-LEX consideră că sistemul electoral mixt adoptat recent are mai multe dezavantaje comparativ cu sistemul proporţional, în special cel proporţional cu stabilirea unor circumscripţii electorale plurinominale şi liste deschise de candidaţi.

Proiectul de modificare a sistemului electoral a fost votat în lectură finală pe 20 iulie. În aceiaşi zi, legea a fost promulgată de către şeful statului, iar a doua zi a fost publicată în Monitorul Oficial. În ziua votării în Parlament, dar şi a doua zi, reprezentanţii mai multor organizaţii non-guvernamentale, dar şi ai partidelor extraparlamentare au organizat acţiuni de protest în faţa legislativului şi a Preşedinţiei.