Politico: Războiul lui Putin obligă Republica Moldova scape de capcana de gaz a Rusiei

Conducta Gazprom

În condiţiile în care războiul din Ucraina se desfăşoară chiar la frontieră, Republica Moldova se luptă pentru a pune capăt dependenţei totale de gazul rusesc, relatează Politico.

Timp de decenii, Republica Moldova a menţinut relaţii strânse cu Moscova şi a beneficiat de importuri ieftine de gaze. În ultimii ani, relaţiile moldo-ruse s-au înrăutăţit, facturile au crescut şi Chişinăul s-a trezit plin de datorii care îi ameninţă atât stabilitatea economică, cât şi politică.

Întrucât Moscova blochează exporturile de energie către ţările care, potrivit Kremlinului, duc o politică externă „neprietenoasă”, mulţi se tem că Moldova ar putea fi următoarea ţintă pe care Moscova se va răzbuna.

„Rusia este pregătită să folosească dependenţa energetică pe post de armă în raport cu ameninţările pe care le percepe din Occident”, a spus Olivia Lazard, expertă în cadrul organizaţiei Carnegie Europe. 

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, face eforturi pentru a accelera apropierea Republicii Moldova către Uniunea Europeană: în luna martie 2022, Moldova, ţară care are un acord de asociere cu UE, a solicitat oficial aderarea la UE şi şi-a sincronizat reţeaua de electricitate cu cea a UE. 

„Noi aparţinem UE”, le-a spus Maia Sandu europarlamentarilor într-un discurs din luna mai 2022.

„Ţara va avea nevoie de mult ajutor de la Bruxelles”, a mai recunoscut Maia Sandu în discursul său.

„Situaţia socio-economică este dificilă. Creşterea dramatică a preţurilor la energie este principalul motiv pentru o creştere istorică a inflaţiei – 27 la sută”, a afirmat Maia Sandu.

Între timp, Moldova se pregăteşte pentru impact şi se luptă pentru aprovizionare cu combustibil alternativ.

„Criza pe care o avem ne face mai deştepţi”, a spus Veaceslav Ioniţă, economist şi fost deputat în Parlamentul R. Moldova. 

„Dar de ce niciun Guvern, niciun politician nu a căutat alternative până acum, când gazul rusesc nu ne dădea niciun avantaj?”, s-a întrebat retoric Ioniţă.

Sub presiune

Dependenţa completă a Moldovei de gazul rusesc este parţial rezultatul unui conflict de lungă durată care a divizat ţara.

De la căderea Uniunii Sovietice, regiunea separatistă Transnistria s-a dezvoltat independent de Chişinău şi a invitat în regiune circa circa 1.500 de soldaţi ruşi, ca parte a ceea ce Moscova insistă că este un acord de menţinere a păcii.

Transnistria găzduieşte mari complexe de producţie şi industriale, multe dintre ele operate de oligarhi din apropierea Kremlinului, a spus Igor Munteanu, directorul Institutului pentru Dezvoltare şi Socializare. Iniţiative la Chişinău.

Asta înseamnă că regiunea separatistă consumă o cantitate disproporţionată de energie în raport cu populaţia sa. Consumul mediu anual de gaz al Moldovei este de aproape 3 miliarde de metri cubi, iar Transnistria reprezintă aproximativ 1,6 miliarde de metri cubi, în ciuda faptului că are doar 1/5 din populaţia ţării. Chişinăul este lăsat să plătească toată factura.

Moscova este îngăduitoare în ceea ce priveşte plăţile Chişinăului - un aranjament care a ajutat economia în dificultate a Moldovei să rămână pe linia de plutire.

Relaţiile moldo-ruse au început să se înrăutăţească în ultimii ani, iar războiul din Ucraina a intensificat efortul Chişinăului de a scăpa de dependenţa de energia rusă.

„Până în 2005, am cumpărat gazul rusesc de două-trei ori sub preţul pieţei. Dar acest preţ a crescut pe măsură ce Moldova a urmărit integrarea europeană şi ne-au pedepsit obligându-ne să plătim din ce în ce mai mult”, a spus expertul economic Veaceslav Ioniţă, fostul deputat.

În aprilie, monopolul de export de gaze din Moscova, Gazprom, a înmânat Chişinăului o factură de 1.110 de euro la 1.000 de metri cubi de gaz, o creştere semnificativă de la doar 509 de euro în martie – şi de 10 ori mai mare decât în ​​aceeaşi lună a anului trecut, potrivit lui Ioniţă.

Conform termenilor unui nou contract semnat în octombrie 2021, la Moscova, între ministrul Andrei Spînu şi şeful Gazprom, Alexei Miller, suma datorată se bazează pe preţul la vedere fluctuant al gazelor şi petrolului, mai degrabă decât pe tarifele fixe pe termen lung anterioare.

Contractul a readus Republica Moldova în pragul unei situaţii de urgenţă naţională, după ce acordul său anterior s-a încheiat în septembrie 2021, iar Gazprom a ameninţat în mod repetat că va închide robinetele, ca parte a unei dispute privind datorii neplătite de 676 de milioane de euro pentru livrările anterioare.

Moldova a achitat la timp pentru livrările sale actuale, dar costul în creştere a gazului şi posibilitatea ca Moscova să decidă să renunţe la contract până când se plăteşte descoperirea de cont a făcut situaţia din ce în ce mai grea.

Strategia Chişinăului de a scăpa de dependenţa faţă de gazul rusesc

Printre alternativele explorate de Guvernul de la Chişinău se numără o nouă conductă de 120 de kilometri care leagă Chişinăul de oraşul Iaşi. Conducta poate să transporte până la 1,5 miliarde de metri cubi de gaz – mai mult de o treime din nevoile Moldovei.

Construcţia a fost finalizată vara trecută, dar având în vedere contractul Republicii Moldova cu Gazprom, începerea fluxului de gaz de-a lungul noii conducte nu a fost considerată o prioritate. Acum, Bucureştiul spune că este o chestiune de urgenţă, deşi preţurile sunt încă de negociat.

Expertul Igor Munteanu, ex-deputat, este optimist că se poate ajunge la o înţelegere. Dar este o întrebare deschisă dacă România va fi la fel de îngăduitoare ca Gazprom în a permite Moldovei, lipsite de numerar, să-şi adune datorii şi dacă naţiunile occidentale ar fi dispuse să intervină pentru a ajuta Moldova în plata facturilor.

În decembrie, Bruxelles-ul a pus la dispoziţie fonduri de 60 milioane de euro pentru a ajuta Moldova să facă faţă creşterii costurilor la carburanţi, iar săptămâna trecută a adoptat o Strategie Energetică Externă care promite sprijin suplimentar pentru Moldova. De asemenea, UE a ajutat România să-şi crească capacitatea de stocare a gazelor de la 3 miliarde la 4 miliarde mcm, ceea ce înseamnă că va fi mai bine echipată pentru a satisface nevoile Moldovei.

„Există o înţelegere în UE acum că nu va exista o securitate energetică care să poată reţine apa fără a lucra activ cu parteneri apropiaţi din vecinătatea directă”, a spus Olivia Lazard de la Carnegie Europe.

În timp ce Maia Sandu continuă să caute sprijin pentru o întoarcere către Occident, Kremlinul pare să-şi fi supraestimat capacitatea de a folosi exporturile de energie pentru a menţine Moldova pe orbita sa.

„Există o persoană care merită toate medaliile pentru că a pus Moldova pe drumul integrării europene şi acesta este Vladimir Putin”, a spus expertul Veaceslav Ioniţă,