Găgăuzia are propria „Comisie electorală” cu prerogative neconstituţionale

Alegerile locale a başcanului în UTA Găgăuzia. FOTO: Alexandru Tarlev

În timp ce la Chişinău nu conteneşte lupta politică, iar în fruntea statului se află un guvern interimar, Adunarea Populară a Găgăuziei adoptă acte care conferă autorităţilor locale din regiune mai multe prerogative. Marţi, aleşii locali de la Comrat au decis să instituie o Comisie Electorală Centrală permanentă care să funcţioneze ca un organ separat de Comisia Electorală Centrală de la Chişinău.

La 22 decembrie, nouă membri ai aşa-numitei Comisii Electorale Centrale permanente din UTA Găgăuzia şi-au depus jurământul în faţa Adunării Populare declarând că vor respecta Constituţia Republicii Moldova şi Legea cu privire la statutul special al autonomiei. Constituirea acestei comisii este prevăzută în aşa-zisul Cod Electoral al UTA Găgăuzia adoptat de Adunarea Populară de la Comrat în luna iulie curent. Acest act însă este considerat a fi neconstituţional.

Legea cu privire la statutul special al Găgăuziei prevede că de competenţa Adunării Populare a Găgăuziei ţine „fixarea, organizarea şi efectuarea alegerilor de deputaţi în Adunarea Populară şi aprobarea componenţei Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor”. Această lege nu permite Adunării Populare a Găgăuziei (APG) să instituie un organ electoral permanent de sine stătător şi cu atribuţii largi.

Burgudji: „Avem dreptul legal!”

Ivan Burgudji, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, lege şi ordine din cadrul APG, declară că instituţia electorală din regiune nu se va subordona Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău şi consideră că instituirea acesteia nu contravine legislaţiei. „Noi avem dreptul legal să creăm atât Comisie temporară, cât şi permanentă. Când vor avea loc alegerile în Parlamentul de la Chişinău, va funcţiona legislaţia electorală a Republicii Moldova. De aceea, noi nu atentăm la prerogativele autorităţilor centrale”, afirmă Burgudji. Acesta consideră că din moment ce UTA Găgăuzia are dreptul să organizeze şi să efectueze alegeri în Adunarea Populară, atunci are dreptul şi să înfiinţeze o comisie electorală în acest sens. Burgudji face trimitere la o recomandare a Comisiei de la Veneţia, potrivit căreia în cazul în care există legi similare în legislaţia centrală şi legislaţia din autonomie, va domina cea din autonomie. Mai mult, Comisia Electorală Centrală găgăuză va avea dreptul să organizeze alegerile în Parlamentul de la Chişinău pe teritoriul autonomiei, mai spune alesul local de la Comrat care este şi autorul iniţiativei.

„Găgăuzia nu este un simplu raion”

Comisia instituită de Comrat are dreptul să numească membrii comisiilor de circumscripţie, să organizeze alegeri în Adunarea Populară, alegerile Başcanului şi referendumuri. „Principiul subordonării nu va funcţiona. Noi vom lucra constructiv şi vom colabora cu Comisia Electorală Centrală de la Chişinău. Trebuie să ne deprindem cu ideea că UTA Găgăuzia nu este un simplu raion, ci o autonomie politică pe teritoriul Moldovei”, a adăugat Ivan Burgudji.

Adunarea Populară de la Comrat a votat pe 31 iulie în lectură finală Codul electoral al Găgăuziei. Autorul proiectului, Ivan Burgudji, afirmă că documentul nu contravine legislaţiei naţionale în domeniu şi ar fi fost consultat cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia.

Codul electoral găgăuz, neconstituţional

Încă în anul 2013, atunci când Codul electoral al Găgăuziei se afla în etapa de elaborare, experţii se pronunţau asupra neconstituţionalităţii acestuia. Constatarea aparţine unei organizaţii obşteşti din Găgăuzia - Centrul „Piligrim-Demo”. Directorul executiv al centrului, Mihail Sirkeli, a spus, în cadrul unei conferinţe de presă, că o analiză a proiectului legii a scos la iveală mai multe abateri de la Constituţia Republicii Moldova. Acestea se referă la posibilitatea acreditării observatorilor străini direct de către Adunarea Populară a Găgăuziei. Un alt aspect ce contravine prevederilor constituţionale se referă la posibilitatea desfăşurării şi organizării individuale a campaniilor electorale, fără a avea un acord din partea organelor centrale. Experţii au îndemnat Adunarea Populară să suspende promovarea proiectului şi să înlăture carenţele existente.

Olga Cîrma, reprezentantul Guvernului la Comrat, a precizat pentru Adevărul Moldova că autorităţile centrale încă nu au contestat adoptarea aşa-zisului cod electoral de către deputaţii din Adunarea Populară a Găgăuziei, dar o vor face neapărat. „Vom contesta acest act neapărat. Există încă neînţelegeri în legislaţie în ceea ce priveşte organizarea referendumurilor, dar Comisia (creată de Parlamentul de la Chişinău împreună cu deputaţii locali de la Comrat pentru a racorda legea specială cu privire la statutul Găgăuziei la legislaţia Moldovei - n.r.) trebuie să decidă care atribuţii să fie acordate Găgăuziei şi care să fie lăsate autorităţilor centrale”, a precizat Olga Cîrma.

CEC a atenţionat, dar Guvernul nu a acţionat

Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, a declarat că membrii comisiei au contestat legalitatea codului electoral al UTA Găgăuzia manifestându-şi dezavordul faţă de acesta. „Noi ne-am expus negativ faţă de acest act, dar CEC-ul nu poate face nimic mai mult. Noi am expediat scrisori oficiale la Guvern, la Cancelaria de Stat, pentru că aceste organisme exercită controlul asupra UTA Găgăuzia, însă nu a urmat nimic”, a menţionat Ciocan.

Preşedintele CEC afirmă că aşa-numita legislaţie electorală adoptată de deputaţii găgăuzi îşi adjudecă anumite competenţe care ţin strict de CEC-ul de la Chişinău, referindu-se la organizarea alegerilor parlamentare, organizarea referendumurilor, organizarea alegerilor locale. „Competenţa UTA Găgăuzia se reduce la alegerea başcanului şi la alegerea membrilor în Adunarea Populară şi nu mai mult. Noi nu-i putem cenzura. Instanţa de judecată trebuie să acţioneze la solicitarea autorităţilor centrale”, a argumentat Iurie Ciocan.

Potrivit Codului electoral, Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri, constituie circumscripţiile electorale care corespund hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, municipiilor Chişinău şi Bălţi, precum şi, cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri, constituie consiliile electorale de circumscripţie.