Din cinci partide invitate să adere la Blocul Unirea, trei au răspuns „mai mult pozitiv”

FOTO IPN

Din cinci partide invitate să adere la Blocul Unirea, în vederea participării în comun la viitoarele alegeri locale sau, eventual, şi parlamentare anticipate, trei au răspuns „mai mult pozitiv decât negativ”. Despre aceasta au anunţat vineri, 19 aprilie 2019, într-o conferinţă de presă la IPN, reprezentanţii celor şase entităţi care formează Blocul Unirea, promotor al unirii Republicii Moldova cu România.

Răspunsuri „mai mult pozitive” au dat Partidul Acţiunea Democratică, Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Liberal. Mişcarea Populară Antimafie nu a fost dispusă să accepte invitaţia, cel puţin la această etapă. Iar Partidul Unităţii Naţionale nu a oferit un răspuns oficial. Dar liderul acestei formaţiuni, Anatol Şalaru, „a comentat cu ostilitate” invitaţia în cadrul unei emisiuni televizate, a subliniat Ion Leaşcenco, preşedinte al Blocului Unităţii Naţionale.

Dintre formaţiunile care mai degrabă au acceptat ideea, Partidul Acţiunea Democratică s-a pronunţat pentru fuzionarea entităţilor unioniste, pentru ca acestea să formeze un singur partid. Reprezentanţii Blocului Unirea au spus că nu-i sperie ideea PAD pe viitor, dar că, deocamdată, va fi păstrat actualul format de discuţii. Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Liberal are nevoie să-şi consulte structurile din teritoriu în privinţa mecanismului de aderare la bloc. Iar răspunsul PL denotă că şi-ar dori unificarea forţelor unioniste, dar în jurul său, menţionează Vlad Bileţchi, preşedintele Asociaţiei Unirea-ODIP.

„Obiectivul nostru este să reanimăm mişcarea unionistă, nu partide politice. (...) Nu văd niciun motiv pentru care Partidul Liberal să aibă vreo temere sau vreo reticenţă, că ar putea pierde ceva în urma acestei colaborări, pentru că nu există nicio rea intenţie, nu se cere dizolvarea PL-ului imediat, nu se cere demiterea conducerii”, a adăugat Vlad Bileţchi, care la ultimele alegeri parlamentare a candidat pe lista PL.

Reprezentanţii Blocului Unirea au declarat că, la această etapă de creare a unui pol unionist, toate formaţiunile ce se adună la „masa discuţiilor” îşi păstrează individualitatea, dar că ar fi firesc să se unească mai întâi într-un bloc partidele unioniste, apoi cele două maluri de Prut.

Tatiana Potâng, reprezentanta Partidului Liberal Reformator, a declarat că cetăţenii cu viziuni unioniste din localităţile ţării, inclusiv cei neafiliaţi politic, au salutat crearea Blocului Unirea.

„Sperăm ca tenacitatea noastră şi insistenţa să fie rezultative”, a menţionat Vitalia Pavlicenco, preşedintele Partidului Naţional Liberal. În opinia sa, „dacă unioniştii ar fi fost uniţi, ar fi existat un alt raport de forţe” în parlamentul nou-ales. „Asumarea discuţiilor cu Blocul Unirea este un test de sinceritate. Atacurile nu fac bine nimănui, dar dezamăgesc electoratul unionist”, a concluzionat Vitalia Pavlicenco. Liderul PNL a fost de părere că şi Blocul ACUM, care a acces în Parlament, „ar putea avea în vedere” participarea, de rând cu opoziţia extraparlamentară, la crearea unui pol unionist.

La alegerile parlamentare din 24 februarie, partidele unioniste au acumulat mai puţin de două procente din voturi. La 5 aprilie, trei partide şi trei mişcări social-politice au anunţat constituirea Blocului „Unirea”: Partidul Naţional Liberal, Partidul „Democraţia Acasă”, Partidului Liberal Reformator, Asociaţia Unirea-ODIP, Blocul Unităţii Naţionale şi Mişcarea civică „Tinerii Moldovei”.