Dezamăgire europeană faţă de reforma Justiţiei

Ministrul Justiţiei Vladimir Grosu (centru) se confruntă cu presiunile reformei. FOTO Alexandru Tarlev

Noua lege a procuraturii va intra în curând în dezbatere parlamentară, urmând ca cel târziu în iulie să fie aprobată. În timp ce politicienii moldoveni identifică această lege cu un câştig real în continuarea reformei justiţiei, oficialii misiunilor diplomatice şi reprezentanţii societăţii civile sunt mai reţinuţi în afirmaţii până la implementarea legii.

Adrian Candu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, a precizat, în cadrul conferinţei internaţionale intitulate „Reformarea Procuraturii în Republica Moldova”, că legislativul va depune toate eforturile ca legea privind reforma procuraturii să fie aprobată până la sfârsitul lunii iulie când parlamentarii intră în vacanţă parlamentară. În opinia sa, dar şi a altor experţi şi oficiali o astfel de iniţiativă este necesară pentru a depolitiza instituţiile din sfera justiţiei, asigurându-le astfel funcţionalitatea şi eficienţa.

Procurorul general, numit de preşedinte

Candu a subliniat că o astfel de reformă este necesară deoarece procuratura reprezintă un element cheie pentru continuarea reformei justiţiei. „Pentru a sprijini reforma justiţiei pe viitor trebuie să tăiem din procedurile administrative pentru a accelera ritmul reformelor în Republica Moldova” a menţionat politicianul. Candu a precizat că actuala lege care va intra în dezbatere parlamentară este aplicabilă doar în proporţie de 80%.

Vladislav Gribincea, preşedintele grupului de lucru privind legea procuraturii şi preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova, a subliniat că noua lege, care respectă toate standardele europene şi normele internaţionale, este aplicabilă în proporţie de aproximativ 100% şi are avizul pozitiv al Comisiei de la Veneţia.

Gribincea a prezentat noile aspecte din viitoarea lege care vizează rolul procuraturii generale şi procedura de numire a procurorului general, respectiv a adjuncţilor acestuia.

Conform Constituţiei Republicii Moldova, articolul 125, alineatul întâi, „Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, iar procurorii ierarhic inferiori sînt numiţi de Procurorul General şi îi sînt subordonaţi”. Gribincea a precizat că actuala lege prevede ca propunerea pentru ocuparea funcţiei de procuror general să se facă de către Consiliul Suprem al Magistraturii şi numirea să aparţină preşedintelui Republicii Moldova. În acelaşi timp, adjuncţii procurorului general vor fi numiţi direct de către acesta fără concurs şi îşi vor părăsi funcţiile odată cu încetarea mandatului procurorului general pentru a evita eventuale blocaje instituţionale care pot apărea.

Dezamăgire faţă de prevenirea corupţiei

Wicher Slagter, şeful secţiei Politică şi Economie a Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a amintit că reforma justiţiei naţionale beneficiază în continuare de asistenţa Uniunii Europene, adăugând că este apreciat efortul autorităţilor în această direcţie. În acelaşi timp, Slagter şi-a arătat dezamăgirea faţă de evoluţia legii testării integrităţii profesionale la Curtea Constituţională, subliniind că neconstituţionalitatea unor articole din lege slăbesc implementarea şi eficienţa acestei legi care are ca scop prevenirea corupţiei. Poziţia oficialului survine după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale mai multe articole din legea testării integrităţii profesionale a funcţionarilor publici, după ce a fost sesizată de un grup de deputaţi comunişti. Vicedirectorul Centrului Naţional Anticorupţie, Cristina Ţărnă, a precizat că prin verdictul său, curtea a declarat neconstituţional aproape întreg mecanismul de testare a integrităţii funcţionarilor publici. Oficialul european a subliniat că are încredere în procesul de combatere a corupţiei în Republica Moldova. În opinia sa, doar timpul va dovedi eficacitatea reformei procuraturii şi a legii testării integrităţii profesionale a funcţionarilor publici.

Mai multă voinţă politică

Andrew Johson, seful secţiei Politică şi Economie din cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, a subliniat că se realizează paşi importanţi spre reformarea justiţiei, prin actuala reformă a procurorilor, dar mai este nevoie de multă muncă şi multă voinţă politică pentru a finaliza tot procesul. În opinia sa, dacă sistemul justiţiei este corupt atunci toate instituţiile statului intră sub incidenţa unui proces de corupţie accentuat. Din acest considerent o reformă totală a justiţiei este necesară pentru orice reformă a statului.

Vladimir Grosu, ministrul Justiţiei, a precizat că procuratura este elementul fundamental pentru o justiţie independentă. Pentru acest lucru este nevoie însă şi de sprijinul necontenit al societăţii civile pentru ca procuratura să devină un serviciu eficient şi responsabil, care să combată criminalitatea. Ministrul a mai subliniat că cetăţenii Republicii Moldova nu trebuie să trăiască cu frică faţă de instituţiile statului, iar pentru a recâştiga încrederea lor este nevoie de continuarea reformei justiţiei.

Reforma justiţiei: Speranţele populaţiei au cam murit

Doru Petruţi, directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, a precizat recent pentru Adevărul Moldova că exemplul României(în ceea ce priveste reforma justiţiei) ar putea fi folositor pentru Republica Moldova. În opinia directorului IMAS, în lipsa unor exemple reale de înţelegere a schimbărilor necesare, Republica Moldova se confruntă cu o confuzie de ordin informaţional dublată de frustrări adânci care nu prevestesc nimic pozitiv. „Potrivit datelor pe care le am în prezent, speranţele legate de justiţie au cam murit. După aceste trei luni de negocieri nu cred că mai putem vorbi de părţi considerabile din populaţie care speră că în următorii ani se vor face mai multe reforme decât în mandatul anterior. Aşteptările electoratului au scăzut semnificativ pentru că actuala coaliţie cu comuniştii a confirmat toate temerile populaţiei înainte de alegeri. Forma, mai mult sau mai puţin mascată, de a colabora cu comuniştii nu a făcut altceva decât să sporească extrem de mult numărul de persoane dezamagite, inclusiv în interiorul electoratelor PLDM şi PD”, crede sociologul. Petruţi a subliniat că, în prezent, vorbim, probabil, de 10% persoane mulţumite de actuala guvernare şi acest lucru nu este deloc neglijabil, atât pentru partidele politice, cât şi pentru viitorul Republicii Moldova.