De-ale lui Dodon: nu doar că-l primeşte pe Rogozin, declarat indezirabil de Guvernul Moldovei şi de UE, dar decorează separatişti şi trupe de ocupaţie

Igor Dodon, Preşedintele Republicii Moldova, care a atins plafonul de creştere în opinia publică şi a început să intre pe panta descendentă, nu mai ştie ce să mai facă ca să şocheze şi să se menţine în atenţia publică.

Cea mai recentă decizie a sa a fost aceea de a îl invita la Chişinău pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin, trimisul special al Preşedintelui rus Vladimir Putin pentru conflictul din Transnistria şi, totodată co-preşedinte al Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ruse în Republica Moldova, în ciuda mesajului explicit al Ministerului de Externe de la Chişinău că participarea acestuia la festivităţile de împlinire a 25 de ani de ocupaţie rusă în regiunea separatistă este indezirabilă.

Mai mult, în afara faptului că gestul lui Dodon – care se vrea unul de reconciliere înainte de soluţionarea conflictului cu ocupantul rus şi separatiştii nistreni – este unul de frondă la adresa veteranilor, văduvelor şi urmaşilor celor care au murit pe Nistru, în urma războiului din 1991-1992, Preşedintele pro-rus al Republicii Moldova a decis să-i şi decoreze pe cei implicaţi în conflict din toate părţile, participând şi la manifestările programate la Tiraspol cu ocazia aniversării a 25 de ani de la desfăşurarea "operaţiunii de menţinere a păcii".

„Pentru prima dată în 25 de ani de la războiul transnistrean eu planific să particip la manifestări comune în Transnistria. Preşedintele Moldovei niciodată nu a participat la asemenea evenimente. Mai mult ca atât, eu planific să decorez militarii moldoveni, cei transnistreni, dacă vor dori, şi pacificatorii ruşi cu distincţiile de stat a Republicii Moldova”, a declarat Igor Dodon. Aparatul Preşedinţiei a precizat că distincţiile nu vor fi înmânate la Tiraspol, ci la Chişinău.

Mai trebuie amintit că, acum două săptămâni, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă a avut o întrevedere cu viceministrul de Externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, la care cel din urmă a anunţat intenţia de participare a unei delegaţii din Federaţia Rusă la sărbătoarea dedicată celor 25 de ani de la începutul operaţiunii de pacificare de pe Nistru, solicitând asigurarea unui „coridor verde” pentru oficialii ruşi. În replică, autorităţile Republicii Moldova au comunicat că vizita este inoportună cu această ocazie şi că, în nici un caz, un convoi oficial militar nu este acceptat în spaţiul aerian al Republicii Moldova, cu atât mai puţin să aterizeze direct la Tiraspol.

Trebuie amintit că la Chişinău schimbul de replici între MAE, Premierul Pavel Filip dar în special preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu şi vicepremierul Dmitri Rogozin este unul extrem de viu şi contondent. Rogozin a afirmat că vine la Tiraspol în orice formulă, forţând toate regulile diplomatice, după ce a transmis autorităţilor de la Chişinău, după adoptarea Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse, că ar trebui să-şi aducă aminte ce a păţit Georgia în 2008, când şi preşedintele Saakashvili ceruse retragerea trupelor ruse din regiunile separatiste, cu referire directă la războiul ruso-georgian şi tentativa de a ocupa Tbilisi-ul de către trupele ruse. Ameninţarea cu utilizarea forţei este reprobabilă şi condamnată la nivel internaţional.

Pe de altă parte, Dmitri Rogozin are de survolat spaţiile aeriene ale Ucrainei sau României pentru a ajunge la Chişinău. Or el este pe lista celor sancţionaţi şi de către UE, şi de către Ucraina, şi nu poate circula decât utilizând avioanele de linie, cursele regulate care nu ar da autorităţilor statelor pe care le survolează listele de pasageri pentru a fi verificate. În cazul unor curse charter sau avioane militare, acestea sunt interzise de plano şi riscă intervenţia poliţiei aeriene pentru a bloca zborurile, dacă persoane interzise se află la bord. Dealtfel, Dmitri Rogozin a mai trecut printr-un asemenea episod, iar la 31 august, cel mai probabil, vom avea de a face cu o nouă provocare şi o încercare similară inclusiv pentru Bucureşti, dacă acesta alege să intre prin spaţiul aerian al României.