Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pe înţelesul tuturor

În ajunul summitului de la Vilnius, din 28-29 noiembrie, „Adevărul“ vă explică ce conţine documentul care urmează să fie parafat de Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

În prezent, relaţiile dintre UE şi Moldova sunt reglementate de Acordul de Parteneriat şi Cooperare, care a intrat în vigoare în 1998. Acesta va fi substituit de Acordul de Asociere, care va oferi un cadru juridic pentru asocierea politică şi integrarea economică a ţării noastre cu UE.

Negocierile asupra acordului au fost lansate în ianuarie 2010, iar pe marginea instituirii unei Zone de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC), ca parte integrantă a acordului, au început mai târziu, în 2012. Discuţiile au fost încheiate în iunie 2013, după 15 runde de negocieri, inclusiv şapte runde separate privind ZLSAC.

Pe 29 noiembrie 2013, Acordul de Asociere va fi parafat la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius de către negociatorii-şefi din partea UE şi din partea Moldovei. După această procedură, urmează un şir de etape tehnice (în special, traducerea textului în cele 24 de limbi oficiale ale UE) necesare pentru semnarea acordului în anul 2014. Documentul va intra în vigoare doar după ce va fi semnat şi ratificat de Moldova şi de toate cele 28 de state-membre ale UE.

Cooperare în 25 de domenii

Documentul numără 1.300 de pagini şi cuprinde un preambul şi şapte titluri: Principii generale; Dialogul politic şi reforme, cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate; Justiţie, libertate şi securitate; Cooperare sectorială şi economică; Comerţ şi aspecte ce ţin de comerţ (ZLSAC); Cooperare financiară; Prevederi finale şi instituţionale. Anexele includ referinţe clare la legislaţia UE ce urmează să fie preluată de Moldova, cu termene exacte de implementare.

Acordul de Asociere va recunoaşte aspiraţiile europene ale ţării noastre şi va acoperi un şir de domenii de cooperare, având ca scop dezvoltarea unor relaţii politice strânse cu UE şi integrarea economică. Este vorba de aproximativ 25 de sectoare, inclusiv energie, transport, mediu, industrie şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţe publice, bănci şi asigurări, tehnologii informaţionale şi telecomunicaţii, politică externă şi de securitate, agricultură şi dezvoltare rurală, protecţie socială şi sănătate publică, educaţie, cercetare şi inovare, cultură şi audiovizual etc.

De asemenea, sunt promovate valori comune ca democraţia şi statul de drept, drepturile omului şi libertăţile fundamentale, buna guvernare, economia de piaţă şi dezvoltarea durabilă.

Fără taxe la export

Parte componentă a acordului, ZLSAC prevede două elemente-cheie: liberalizarea comerţului şi preluarea normelor şi standardelor UE. Pe termen lung, circa 95% din taxe vor ajunge la zero, iar pentru celelalte categorii de produse acestea vor fi reduse sau va fi stabilită o cotă pentru exportul fără taxe, ceea ce va duce la o competitivitate sporită şi la scăderea preţurilor pentru consumatori. Se estimează că, după eliminarea taxelor, exporturile spre UE vor creşte cu 16%, în timp ce importurile vor spori doar cu 8%, fiind îmbunătăţită balanţa comercială a Moldovei. Astfel, va fi asigurată integrarea ţării noastre pe piaţa comunitară, care este, de altfel, cea mai mare din lume, cu 500 de milioane de consumatori şi o valoare cumulată a PIB-ului de circa 20 de trilioane de dolari.

Pentru monitorizarea şi implementarea acordului, vor fi create trei instituţii: Consiliul de Asociere (format din membri ai Guvernului Moldovei, ai Consiliului UE şi Comisiei Europene), Comitetul de Asociere (la nivel de oficiali de rang înalt din cele trei structuri) şi Comitetul Parlamentar de Asociere (compus din deputaţi moldoveni şi din Parlamentul European).

OPINIA EXPERTULUI

Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă

Acordul de Asociere cu UE, o şansă istorică pentru Moldova

La 29 noiembrie, la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Republica Moldova va parafa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Fără îndoială, va fi un moment istoric ce va marca destinul nostru pentru mulţi ani de acum încolo. Ţara noastră va face un pas ferm pe calea afirmării sale ca stat democratic, prosper, modern şi suveran în parteneriat cu UE.

Acordul de Asociere, desigur, nu este un panaceu magic, ci o şansă unică de a scoate ţara noastră din starea amorfă în care se află, la limita supravieţuirii, de 22 de ani. Prin acest acord, Uniunea Europeană, cea mai prosperă Comunitate de state din lume, se va angaja să susţină politic, economic, financiar şi tehnologic Republica Moldova pentru a-şi consolida democraţia şi statul de drept, a moderniza instituţiile şi legile statului, a reduce birocraţia, a combate corupţia, a asigura independenţa justiţiei, a moderniza agricultura, a dezvolta industria, a renova infrastructura, a demonopoliza comerţul, a asigura independenţa energetică, a dezvolta întreprinderile mici şi mijlocii, a îmbunătăţi capacitatea de concurenţă a companiilor naţionale, a moderniza educaţia şi medicina, lista poate continua. La rândul ei, Republica Moldova se va angaja  să implementeze reformele prevăzute de acord şi să respecte valorile democraţiei pe care se întemeiază UE şi acordurile sale de asociere.        

Angajamentul UE nu este pe placul tuturora, mai ales pentru cei certaţi cu democraţia şi statul de drept. Pe măsură ce ne apropiem de Summit-ul de la Vilnius se înteţesc din ce în ce mai mult presiunile interne şi externe exercitate asupra Republicii Moldova de cei nemulţumiţi de parcursul ei european, ales liber de noi. Partidul Comuniştilor, mai ieri european, azi eurasiatic, ne promite o revoluţie de catifea care ar împiedica parafarea, iar ulterior semnarea Acordului de Asociere. Comuniştii ne oferă, în schimb un ”viitor luminos” un ”deja-vu nostalgic” în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, alături de ultimul dictator din Europa, Lukaşenko. Protestele comuniştilor se ţin lanţ, încercând astfel să creeze haos în ţară.

Tiraspolul promite Moscovei să aducă Găgăuzia şi Bălţi-ul în viitoarea Uniunea Eurasiatică. Provocările transnistrene în zona de securitate a conflictului se înmulţesc. Rusia boicotează vinurile noastre şi ne ameninţă cu noi taxe vamale. Vicepremierul rus Dmitry Rogozin „spera“ că moldovenii nu vor îngheţa la iarnă şi ne avertizează profetic că asocierea cu UE va dezgheţa conflictul pe Nistru. De asemenea, Rogozin şi alţi oficiali ruşi ne îndeamnă sugestiv să nu uităm că în Rusia muncesc sute de mii de moldoveni, mulţi din ei ilegal.

Ofensiva anti-asociere cu UE dezlănţuită asupra ţării noastre de Rusia şi acoliţii săi va creşte în intensitate după Summit-ul de la Vilnius. Fără nici o îndoială, Moldova va fi supusă unui amplu atac/şantaj politic, economic, energetic şi mediatic de către Moscova. Cât de eficiente sunt presiunile Rusiei putem judeca după tristele exemple ale Armeniei şi Ucrainei, care au fost silite să renunţe la planurile lor de parafare şi respectiv semnare a Acordurilor de Asociere cu UE.

Fiind încurajată de aceste „victorii“, Moscova îşi va îndrepta nestingherită atenţia politică asupra ţării noastre. Într-un an electoral acest lucru ne poate costa foarte scump. Capitularea Ucrainei ne lasă descoperiţi în faţa Rusei şi motivează Tiraspolul să fie de acum încolo mult mai intransigent în promovarea planurilor sale de destabilizare a situaţiei în zona de securitate şi de sabotare a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE. Promotorii integrării eurasiatice, deschişi şi ascunşi, din interiorul ţării vor deveni mult mai hotărâţi în discreditarea mediatică a Acordului de Asociere şi hârţuirea guvernării pro-europene, exploatând la maxim gafele acesteia din urmă. 

Va rezista Republica Moldova unui astfel de asalt anti-european coordonat din exterior şi interior? Greu de spus. O ţară sfâşiată între Est şi Vest, o ţară îngenunchiată de sărăcie şi corupţie, o ţară dezamăgită şi fără voinţă, o ţară fără ambiţie şi curaj, o ţară fără dorinţă de a rezista este o pradă uşoară pentru poftele Rusiei. Bineînţeles, UE va fi solidară cu noi, cu cei care dorim să construim o ţară libera, democratică şi prosperă. Însă, acest lucru nu va fi îndeajuns!

Pentru a rezista, pentru a nu repeta soarta Armeniei şi Ucrainei, pentru a continua să mergem ferm pe drumul integrării europene trebuie să fim în primul rând solidari acasă, noi, cei pentru care libertatea, demnitatea şi destinul nu se vând, nici măcar pentru gaz ieftin rusesc.