Acordul de Asociere cu UE al Republicii Moldova este constituţional

Legea pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană este constituţională, iar hotărârea Curţii Constituţionale de la Chişinău în acest sens este definitivă. Controlul constituţionalităţii documentului s-a realizat la sesizarea fracţiunii PCRM, transmite IPN.

Deputatul comunist Igor Vremea a spus că fracţiunea PCRM a cerut controlul constituţionalităţii legii în cauză pornind de la articolul I al Constituţiei, în care se spune că Republica Moldova este stat suveran şi independent. „În opinia noastră, acordul şi legea privind ratificarea acordului aduc atingere acestui articol de bază al existenţei unui stat, prin faptul că acordă anumite împuternici şi atribuţii unor organe supranaţionale, fără a ţine cont de prevederile constituţionale”, a spus deputatul.

Potrivit lui Igor Vremea, un articol din acord aduce atingeri şi prevederilor constituţionale privind atribuţiile Parlamentului, prin faptul că acordă posibilitatea instituţiilor internaţionale să intervină în legislaţia naţională, ocolind autoritatea legislativă, adică Parlamentul Republicii Moldova. „Republica Moldova va fi obligată pe parcurs să-şi modifice legislaţia în totalitatea, adică legile care contravin acelor directive şi norme adoptate de UE”, a subliniat parlamentarul. El a mai spus că acest acord nu ţine cont conflictul transnistrean, iar în domeniul importului şi exportului, instituie cote discriminatorii de furnizare a mărfurilor de producţie autohtonă în ţările UE şi permite importul liber, fără limite, a mărfurilor din UE în Moldova.

Decizia Curţii Constituţionale

Constituţionalitatea ratificării Acordului de Asociere cu UE are la bază Declaraţia de Independenţă, actul de constituire a Republicii Moldova prin care statul şi-a exprimat dorinţa de a stabili relaţii în toate domeniile cu ţările europene, se arată în concluzia Curţii Constituţionale (CC), care a stat la baza respingerii sesizării PCRM.

Potrivit motivării curţii, Declaraţia de Independenţă a marcat ruptura cu spaţiul valoric totalitar sovietic şi reorientarea noului stat independent spre spaţiul valoric democratic european. Curtea a constatat că orientarea spre spaţiul valoric democratic european este un element definitoriu al identităţii constituţionale a Republicii Moldova. Astfel, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova nu numai corespunde identităţii constituţionale a Republicii Moldova, ci orice altă orientare contrară este apriori neconstituţională.

În partea ce ţine de pretinsa încălcare a suveranităţii naţionale, curtea susţine că delegarea anumitor competenţe instituţiilor internaţionale nu antrenează renunţarea la suveranitate. Prin orice apartenenţă la un tratat internaţional, statul cedează anumite competenţe în limitele stabilite de reglementarea internaţională. Această delegare de competenţe nu presupune în mod implicit încălcarea suveranităţii naţionale. Un raţionament contrar ar însemna încălcarea suveranităţii Republicii Moldova prin apartenenţa ţării la Organizaţia Naţiunilor Unite, la Consiliul Europei sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sisteme ce implică obligaţia statului de a se supune deciziilor acestor instituţii internaţionale.

Curtea a reţinut că Acordul de Asociere nu are semnificaţia aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ci fundamentează cooperarea Republicii Moldova cu UE. Mai mult, nici măcar aderarea unui stat la Uniunea Europeană nu constituie o încălcare a suveranităţii, cu atât mai puţin asocierea, care nu este o formă de integrare.