Ştefan Gorda, ambasadorul Republicii Moldova la Praga: „Cehia ne vede în UE, iar vocea ei contează mult“

Ştefan Gorda, ambasadorul Republicii Moldova în Cehia. Foto: Arhiva personală

Şeful diplomaţiei cehe, Karel Schwarzenberg, vine mâine într-o vizită oficială în Republica Moldova. Cât de important este sprijinul pe care ni-l oferă în procesul de integrare europeană Cehia, un stat cu pondere în UE, ne-a vorbit şeful misiunii noastre diplomatice de la Praga.

Karel Schwarzenberg, prim-vicepremier şi ministru al Afacerilor Externe al Cehiei, este o personalitate cu greutate pe arena politică europeană. Ce înseamnă vizita unui politician de aşa calibru pentru Republica Moldova?

Ne onorează, e un gest de susţinere şi încurajare. Este vorba despre un politician cu o pondere deosebită în ţara sa şi pe arena internaţională. În anii ’80, Karel Schwarzenberg a condus Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului. Pentru activitatea sa prodigioasă a fost distins de Consiliul Europei, alături de un alt reputat politician european, polonezul Lech Walesa. La începutul anilor ’90, a fost cancelarul Preşedinţiei de la Praga, pe vremea când Vaclav Havel era şeful statului. Karel Schwarzenberg este acum cel mai proeminent continuator al cauzei lui Havel. E preşedintele unui partid din actuala coaliţie de centru-dreapta aflată la guvernare, dar şi unul dintre liderii Partidului Popular European. Recent a candidat la şefia ţării, întrunind peste 45% din voturi. E foarte popular mai ales în rândul tinerilor, are o reputaţie ireproşabilă de om politic care întreaga viaţă a luptat pentru valorile politice. Sfaturile şi ajutorul din partea unei asemenea personalităţi sunt de un real folos pentru ţara noastră.

Republica Moldova trece printr-o criză politică, chiar s-ar putea să cadă Guvernul... Cum se explică faptul că şeful diplomaţiei cehe nu şi-a amânat venirea la Chişinău, la fel cum n-au făcut-o nici omologii săi din Marea Britanie, Suedia şi Polonia?

Astfel de vizite se pregătesc din timp şi au o agendă foarte vastă. Dl Schwarzenberg vine la Chişinău la invitaţia omologului său Iurie Leancă, cu care are o relaţie de serviciu şi personală consistentă. Cehia are o mare experienţă în ceea ce priveşte reformarea societăţii, economiei, mentalităţilor. Prietenii cehi ştiu ce înseamnă să fii în afara UE şi ce beneficii aduce calitatea de membru al Uniunii. Ştiu şi cum se trece de la o etapă la alta. Nu din auzite, ci din propria experienţă. Cei doi miniştri vor analiza stadiul relaţiilor bilaterale, cum decurge promovarea proiectelor de dezvoltare şi a celor de cooperare economică. Se va discuta, mai ales, despre susţinerea pe plan european a Moldovei, subliniez, a Republicii Moldova ca stat. Se va discuta şi despre conlucrarea pe arena regională şi internaţională. Despre interese de stat durabile.

Opoziţia şi unii comentatori au spus că Occidentul e prea tolerant cu reprezentanţii AIE şi se face a nu vedea ce se întâmplă în coaliţia de guvernare...

Liderii occidentali nu vin să susţină anumiţi actori politici sau coaliţii şi alianţe. Ei sprijină ţara noastră într-un proces istoric temerar, de modernizare şi de pregătire pentru aderarea la UE. Dl Schwarzenberg este un adevărat om de stat, el judecă evoluţiile într-o dinamică şi o perspectivă istorică, de ansamblu. Desigur, nu este un secret că în capitalele europene a fost susţinut actualul program de guvernare al Republicii Moldova, respectiv, au fost încurajate forţele politice să conlucreze eficient pentru implementarea lui şi modernizarea ţării. Guvernul este funcţional şi sperăm că va rămâne aşa. La baza analizelor europenilor stă anume gradul de îndeplinire a programului de guvernare, şi nu replicile oamenilor politici. La fel, organul legislativ al ţării munceşte ritmic şi adoptă legislaţia necesară pregătirii pentru faza asocierii la UE. La nivel european sunt analizate progresele instituţionale. Deocamdată, ele sunt insuficiente, dar oricum progresul este sesizabil, iar de susţinere şi încurajare pe acest drum anevoios avem mare nevoie acum.

Bine, domnule ambasador, dar avem noi în acest moment instituţii care ar funcţiona după modelul european?

Suntem încă destul de departe de a avea instituţii funcţionale, croite pe model european, e adevărat. Daca le-am avea, probabil, am fi membri cu acte în regulă ai UE. Este vorba de implementare acum, de realizarea prevederilor legislative. Să simtă cetăţeanul că aceste instituţii muncesc eficient, în interesul ţării şi al oamenilor. Prietenii adevăraţi ne arată greşelile, ne ajută să le corectăm. La Praga se speră totuşi că vom definitiva în luna martie negocierea tehnică pentru primele două acorduri – cel de asociere şi cel de liber schimb, care e parte integrantă din primul. În rest, desigur se cunoaşte foarte bine natura disputelor politice de la noi. Dispute, conflicte şi chiar divorţuri politice există în toate statele democratice. Contează în jurul căror subiecte se poartă, în ce formă, care e finalitatea.

Şi în Cehia este la guvernare o coaliţie de trei partide. Partenerii de guvernare se antrenează şi acolo în bătălii similare celor de la noi?

Şi aici se discută despre necesitatea reformatării coaliţiei de guvernare, e un proces politic viu, cu argumente la vedere. În cazul nostru, liderii occidentali judecă nu doar declaraţiile, ci mai ales progresul instituţiilor. La acest capitol trebuie să progresăm, aceste carenţe sunt puse în discuţie la astfel de întâlniri. De alt-fel, pot să vă spun ca liderii cehi nu privesc deloc impasibil la ceea ce se întâmplă. Prietenii adevăraţi ne oferă ajutor în reformarea instituţiilor şi, chiar recent, de exemplu, am organizat o vizită de studiu a unor înalţi responsabili ai Ministerului de Interne şi Procuraturii Generale, pentru a lichida restanţele instituţionale existente.

Ministrul ceh de Externe este cunoscut drept unul dintre cei mai mari susţinători ai extinderii UE spre Balcanii de Vest şi Moldova. Cât de mult contează vocea diplomaţiei cehe în acest sens, în corul scepticilor europeni?

Vocea Cehiei contează enorm pentru noi. Sloganul electoral al domnului Schwarzenberg în recenta campanie electorală era foarte sugestiv în acest sens: Republica Cehă este inima Europei. Praga este o capitală diplomatică de o importanţă ce întrece dimensiunile geografice ale acestei ţări. Suntem extrem de recunoscători pentru tot ce fac prietenii cehi în favoarea Moldovei. Aveţi perfectă dreptate, când puneţi problema ponderii susţinerii pe care ne-o oferă o ţară sau alta. Fie că e vorba de Cehia, de România, Polonia, Slovacia, Suedia, Ungaria, Statele Baltice ori alte ţări europene. Există în cadrul UE principiul consensului. Pentru orice decizie importantă e necesar un consens. Iar o posibilă aderare viitoare a Republicii Moldova la UE necesită o pregătire minuţioasă şi  acordul tuturor celor 27, iar în curând 28 de state-membre, al Comisiei Europene, Parlamentului European. Este o muncă de construcţie conştientă, asiduă şi metodică, în fiecare capitală. Este greşit să credem că ne va lua cineva la abordaj, aşa cum suntem acum, şi că în urma unei simple operaţiuni mecanice, graţie unor avocaţi externi, vom deveni membri ai UE.

Rolul diplomaţiei este totuşi deosebit de important, opinia publică din Moldova contează extrem de mult pe acest sprijin extern...

Diplomaţia asigură un cadru. Şi acest cadru, pot afirma fără falsă modestie, este acum mai favorabil decât oricând progresului nostru pe dimensiunea europeană. Dar, sincer vorbind, este peste puterile oricui de peste hotare să facă esenţialul în locul nostru. Principala muncă în contextul integrării europene urmează să se facă acasă, în toate instituţiile, companiile, localităţile. Instituţiile noastre trebuie să devină eficiente, să funcţioneze după reguli şi standarde europene. Cehia ne ajută să le reorganizăm. La fel, diplomaţia cehă este deosebit de favorabilă când e vorba să demonstrăm progresele mici, dar reale ale ţării noastre, mai ales în formatul „Prietenii Moldovei“, la Consiliile europene ale miniştrilor Afacerilor Externe, în Parlamentul European. Parteneriatul Estic a luat naştere la Praga, diplomaţia cehă insistă pe programe concrete care vin să dea substanţă acestui format. Grupul de la Visegrad, din care face parte Cehia, este la fel un promotor activ al proiectelor de cooperare cu statele din Parteneriatul Estic. Dacă urmăriţi iniţiativele pe plan regional, veţi observa că în ultimii câţiva ani ministrul ceh de Externe a semnat mai multe mesaje de acest fel, de rând cu omologi din alte state, pentru a arăta progresele înregistrate de Guvernul Republicii Moldova, a multiplica susţinerea pe plan european a acţiunilor noastre. În interviurile sale, în luările de cuvânt la diverse foruri, Karel Schwarzenberg, alţi reprezentanţi de frunte ai diplomaţiei cehe, în mod constant îşi exprimă sprijinul pentru parcursul european. Şi asta, desigur, contează enorm la atingerea unui consens în cadrul UE.

„Vinurile noastre sunt bune, dar avem şi altceva de promovat“

Cum calificaţi relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Cehia? Care sunt punctele forte şi unde ar mai fi mult de lucru?

Avem relaţii excelente, pe multiple planuri. Avem peste 30 de acorduri bilaterale, un cadru juridic aproape complet. Vizite de ambele părţi, consultări politice anuale între cele două ministere de Externe. Din 2010 şi-a reluat lucrările Comisia mixtă de colaborare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică. În septembrie 2010 a fost semnat Memorandumul de cooperare între cele două ţări privind integrarea europeană a Republicii Moldova şi de atunci diplomaţia cehă a întreprins mai multe acţiuni în favoarea Moldovei, în cadrul UE. Cehia ne oferă un ajutor substanţial pentru proiecte de dezvoltare. Până acum Moldova a beneficiat de ajutor nerambursabil de peste 14 milioane de euro. În Programul guvernamental ceh pentru asistenţă în dezvoltare Republica Moldova este ţară prioritară, anual se implementează o serie de proiecte cu impact direct asupra vieţii cetăţenilor noştri în diferite localităţi ale ţării. Este vorba despre un veritabil parteneriat european între un stat industrializat al UE, de mărime medie, şi un aspirant la calitatea de membru al UE, un stat de dimensiuni mai mici, cum este Moldova. Economiile noastre sunt complementare, în sensul că noi importăm foarte multe produse fabricate de industria cehă, iar ei sunt importatori de produse pe care, tradiţional, le poate livra Moldova. Sunt toate condiţiile pentru a avansa în aceste relaţii de parteneriat. Totuşi, cooperarea economică mai rămâne punctul slab, iar mingea e pe terenul nostru. 

Prin ce se explică prezenţa modestă a capitalului ceh în economia Republicii Moldova, dar şi a produselor moldoveneşti pe piaţa din Cehia?

Moldovenii au obiceiul profund înrădăcinat de a semna diverse înţelegeri pe plan economic, după care nu urmează mare lucru. Asta este percepţia şi ea nu poate fi schimbată cu propagandă sau, diplomatic vorbind, prin promovare. Am insistat mult, împreună cu ambasadorul ceh de la Chişinău, dl Jaromir Kvapil, să instituţionalizăm două grupuri de lucru permanente – unul în domeniul energetic şi altul pentru transporturi. Cine poate spune că Cehia nu are experienţă în asemenea domenii? Cine poate afirma că Moldova nu are urgenţe la aceste capitole? Ce pierderi enorme generează sistemul nostru enegretic, ce deficit avem în generarea energiei, câtă energie se pierde din cauza ineficienţei sistemului de transportare a agentului termic? Ce situaţie deplorabilă avem totuşi în domeniul transportului feroviar, auto, avia, în construcţia de drumuri şi căi ferate? Pot cehii să ne ajute în aceste domenii? Fără îndoială.

Şi ce s-a făcut, în realitate?

Nu e suficient ca la nivel de guverne, ministere, ambasade să fie create grupuri de lucru sau alte formate. Mai trebuie să vină oamenii de la noi, implicaţi în aceste domenii strategice, să elaboreze proiecte, să conlucreze cu partenerii străini, să fie un mediu de afaceri transparent şi condiţii egale pentru investitori şi competitori. Altfel businessul ceh nu va veni. Şi nu doar cel ceh. Sunt destule oportunităţi peste tot în lume, nimeni nu are timp să ne explice că într-o lume a concurenţei şansele se oferă, dar nu ne pot fi impuse. Eu, în calitate de ambasador la Praga, aştept mai multă iniţiatiativă din partea businessului din Moldova, mai multă operativitate din partea unor ministere şi departamente din ţară. Altfel nu putem conta pe succes în cooperarea economică. Oricum, vinurile noastre sunt bine promovate aici, aşteptăm iniţiativă şi din alte sectoare ale economiei.

„Moldova este privită cu simpatie şi interes la Praga“

Ambasadele noastre, şi cea de la Praga nu e o excepţie, dispun de mijloace umane şi financiare modeste. Cum reuşiţi să organizaţi atâtea expoziţii, acţiuni culturale... Şi ce reacţie au cetăţenii cehi?

Moldova este privită cu simpatie şi interes. Nu avem mijloace suficiente pentru a promova cultura noastră, la justa valoare, recunosc. E adevărat că, de exemplu, Sărbătoarea Culturii şi Vinului, la sfărşitul toamnei, este una aşteptată la Praga. Mărţişorul nostru a intrat în circuitul cultural praghez, ansamblul Kodrjanka (Codreanca), format de tinerii moldoveni stabiliţi temporar sau permanent în Cehia, este un participant activ al vietii culturale de aici. Scriitorii moldoveni sunt cunoscuţi prin anumite traduceri, la fel arta noastră - în special graţie marelui nostru concetăţean şi artist Tudor Buzu - este bine cunoscută la Praga şi în alte localităţi. Am realizat şi filme despre Moldova, care au fost demonstrate la televiziunea cehă. Mă doare că nu suntem suficient de puternici din punct de vedere economic pentru a organiza concerte cu astfel de colective ca Joc, Lăutarii, Codreanca; nu putem aduce colectivele noastre teatrale, pictorii etc. Dar, cu mijloace modeste, ambasada şi comunitatea noastră organizează totuşi o serie întreagă de activităţi pe parcursul întregului an, cu caracter artistic, cognitiv, sportiv, fiind remarcate de mass-media cehe. Avem şi un club sportiv al moldovenilor Zimbru-Olymp, o iniţiativă de succes ce a fost remarcată şi de Senatul Cehiei.

Republica Cehă este una dintre ţările în care moldovenii merg să muncească, dar şi să înveţe. Cum menţineţi relaţiile cu diaspora?

Uşile ambasadei sunt deschise pentru orice cetăţean moldovean. Am un stil deschis de comunicare cu studenţii noştri, cu muncitorii aflaţi aici. La fel şi ceilalţi colaboratori ai misiunii diplomatice. Ne întâlnim destul de des cu moldovenii aflaţi în Cehia, la sărbătorile diasporei, la evenimente promoţionale. Simt această energie a tinerilor noştri şi cred că e ceva reciproc. Fiecare moldovean care se află într-o ţară UE este imaginea vie a ţării noastre, de aceea în discuţiile pe care le am cu ei de fiecare dată accentuez cât este de important să se comporte aici ca nişte europeni. Deşi nu e pădure fără uscături, per ansamblu moldovenii care sunt în număr de circa 6.000 pe teritoriul ceh au imaginea unei comunităţi de oameni muncitori, vorbitori de limbi străine, uşor adaptabili la condiţii noi. Mulţi tineri se întorc acasă, alţii îşi găsesc joburi aici la diverse companii cehe sau multinaţionale. Mă bucur pentru ambele categorii, pentru că oriunde ar fi, ei progresează profesional şi material, dar şi promoveaza bunul nume al ţării lor.

Asistenţă consulară

Ambasada Moldovei la Praga oferă un spectru larg de servicii consulare, inclusiv perfectarea actelor de identitate. Potrivit lui Ştefan Gorda, deja 300 de moldoveni şi-au făcut paşapoarte biometrice la secţia consulară.

CV

Funcţie: ambasadorul Moldovei în Cehia, acreditat pe 27 august 2010;
Născut: 1960, la Cernăuţi, Ucraina;
Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Istorie;  Institutul Internaţional de Administraţie Publică  (Franţa); Institutul Businessului Petrolier (Rusia).

În anii 1998-2001 a ocupat diverse funcţii în cadrul MAE, până în 2008 a activat în cadrul grupului Ascom, iar apoi a fost manager general al Companiei ASOC. Căsătorit, doi copii.