În Republica Moldova justiţia se reformează doar pe hârtie. „Se adoptă legi, dar care este impactul lor?”

Preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, premierul Chiril Gaburici şi ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, mai au un an la dispoziţie ca să implementeze reforma justiţiei FOTO: Alexandru Tarlev

Republica Moldova se laudă în faţa partenerilor de dezvoltare cu realizări în domeniul reformei justiţiei, dar în practică aceste reforme nu se simt deloc şi nu au niciun impact, este de părere comentatorul politic şi directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boţan.

Acesta vede raportul pe anul 2014 privind Gradul de Implementare a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei drept o prezentare de cifre, fără rezultate efective.

Domnule Boţan, ce credeţi despre acest raport - corespunde realităţii sau datele sunt interpretate?

Raportul corespunde realităţii, însă realitatea are două dimensiuni - una normativă şi una practică. Dacă este să ne referim la dimensiunea normativă, păi sigur că se adoptă legi, se adoptă strategii, amendamente şi aşa mai departe. Marea problemă constă în impactul acestor legi. Iar impactul este unul dezolant, lucru pe care-l arată sondajele de opinie. De exemplu, invocarea în raport a creşterii încrederii în justiţie a fost contestată chiar de către domnul Arcadie Barbăroşie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, care a fost acolo şi le-a spus că lucrurile nu stau chiar aşa, că cetăţenii au reacţionat foarte promt la ultimele scandaluri care au arătat că justiţia şi organele de ocrotire a normelor de drept practic nu-şi îndeplinesc atribuţiile. Mă refer aici la ultimele evenimente care au avut loc - scandalul băncilor şi aşa mai departe. Impactul lipseşte, el nu există.

Igor Boţan, director executiv ADEPT FOTO Alexandru Tarlev

Cum vedeţi gradul de realizări în raport cu timpul scurs până acum?

Strategia despre care vorbim este strategia de reformare a sectorului justiţiei 2011-2016 şi acum suntem în 2015. În raport se spune că aproximativ 70% din acţiunile prevăzute în strategie au fost îndeplinite. Bine, au fost îndeplinite, dar care este impactul?! Avem câţiva judecători condamnaţi pentru cazuri care, în comparaţie cu cazurile de rezonanţă, sunt irelevante. Acest lucru a fost făcut pentru a bifa câte ceva şi pentru menţinerea unei cooperări cu Uniunea Europeană, care trebuie în continuare să finanţeze sectorul de justiţie şi care a transmis un mesaj - că este gata să deblocheze finanţarea pe mai departe, deci asta este situaţia.

Apropo de acest lucru, cum vi s-a părut reacţia reprezentanţilor partenerilor de dezvoltare prezenţi la prezentarea raportului?

Partenerii de dezvoltare înţeleg foarte bine care este situaţia. Ei au confirmat că sunt interesaţi ca în continuare să susţină Republica Moldova. Partenerii de dezvoltare au menţionat că vor debloca finanţarea, dar vor fi foarte exigenţi în privinţa impactului. De asemenea, domnul Tapiola a transmis un semnal foarte clar - vrem să vedem şi presiunea societăţii moldoveneşti; unde este presiunea societăţii moldoveneşti? Adică UE dă bani şi tot Uniunea Europeană trebuie să-i preseze pe ăştia?! Dar cetăţenii moldoveni ce fac - dorm? Sigur, dacă dorm, atunci îi priveşte. 

Acest lucru a fost foarte clar şi se putea desprinde din mesajele europenilor. Raportul e ca orice raport - e interesant, e informativ, dar insist din nou pe marea întrebare la care m-am referit anterior - unde este impactul? De ce oamenii de afaceri nu vin în Republica Moldova, de ce nu vin investiţiile? - pentru că este corupţie. De ce este corupţie? - pentru că clanurile partinice guvernează ţara. Care este interesul lor? - să se îmbogăţească. Cum o fac? - prin instrumentare, prin numiri pe criterii politice în funcţii cheie, în instituţiile de ocrotire a normelor de drept şi aşa mai departe. Deci, cercul este unul vicios şi este închis. Nu se va întâmpla nimic atâta timp cât cetăţenii Republicii Moldova nu vor transmite un mesaj clar, că nu mai au încredere în ei, în politicieni. Presiunea trebuie să fie dublă - atât din partea Uniunii Europene, cât şi din partea cetăţenilor. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, totul va rămâne aşa cum este.

După alegerile parlamentare, se vehicula ideea aducerii unor persoane din Uniunea Europeană care să ocupe funcţii în domeniul justiţiei din Moldova. Mihai Ghimpu spunea chiar despre numirea unui procuror general străin. Acest lucru a fost vehement respins atât de Vlad Filat, cât şi de Marian Lupu. În timpul prezentării raportului însă, premierul Ghiril Gaburici, numit în funcţie de ultimii doi, a reluat ideea de a crea o „misiune europeană pentru lupta cu corupţia în sistemul judiciar”. Cum putem înţelege această propunere?

Acestea sunt lucruri absolut diferite, care nu trebuie confundate. Propunerea domnului Ghimpu, de a aduce procurori din afară trebuie pregătită, trebuie revăzut cadrul legal, trebuie văzute competenţele şi cum vor lucra străinii aici. Ceea ce a propus domnul Gaburici este o misiune de consultanţă, adică ceea ce a mai trecut de sute de ori pe la noi. Mă miră astfel de idei inovatoare care iarăşi se limitează la chestii de „consultări”, „centre de consultare comună” şi alte denumiri frumoase de acest gen. Dar lucrurile sunt cât se poate de clare - a fost preşedintele României, a fost preşedintele Lituaniei care au spus: „Voinţă politică!”. Dacă este voinţă politică se poate face absolut tot şi cu instrumentele din cadrul legal existent. La noi nu există voinţă politică, deoarece ţara este condusă de clanuri care au interese.

Raportul anual privind Gradul de Implementare a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei a fost prezentat luni, 27 aprilie, de către ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept, în prezenţa mai multor reprezentanţi ai partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova.

Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei a fost adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova în noiembrie 2011 şi reprezintă foaia de parcurs a ţării noastre pentru anii 2011-2016 în acest domeniu. Potrivit raportului, reforma justiţiei şi implementarea acestei Strategii este o componentă fundamentală a Acordului de Asociere dintre UE şi Republica Moldova şi a Planului de Implementare a Acordului de Asociere. Strategia este construită pe şapte piloni: sistemul judecătoresc; justiţia penală; accesul la justiţie şi executarea hotărârilor judecătoreşti; integritatea actorilor sectorului justiţiei; rolul justiţiei în dezvoltarea economică; respectarea drepturilor omului în sectorul justiţiei; sectorul justiţiei bine coordonat, administrat şi responsabil. Costul total al implementării reformei justiţiei 2011-2016 este de 2 miliarde de lei, iar până în prezent au fost cheltuiţi 1,03 miliarde de lei.