Vasile Bumacov: „Concurenţa este pentru agricultura noastră injecţia dureroasă, dar salvatoare“

Optimist în ceea ce priveşte perspectivele luminoase ale agriculturii, Vasile Bumacov încearcă să-şi convingă interlocutorii că asta e mare şansă a Moldovei, nu industria sau IT-ul. „Dar numai cu multă muncă şi susţinuţi de UE“, recunoaşte şeful de la Agricultură.

Domnule ministru, acum câteva săptămâni, a fost marcată cu fast Ziua Agricultorului. Avem ce serba?

Sigur, a fost un an bun. Oamenii au muncit, au investit, au beneficiat de subvenţii, a fost timp favorabil şi am avut recoltă bună. Dar au ieşit la iveală probleme grave. N-am putut exporta din cauza că nu avem suficiente vagoane, avem un singur port, sunt puţine spaţii moderne pentru păstrare. Mulţi îmi vor reproşa: ţăranii n-au bani pentru arat, iar el vorbeşte de infrastructură modernă. Dar dacă vom gândi aşa, vom continua să pierdem bani. Vom începe să facem investiţii serioase în procesare, în infrastructura care să ne ajute să sporim exporturile. Avem nevoie de sisteme de răcire, sortare, ambalare... Să nu mai fie nevoiţi agricultorii să-şi vândă produsele doar ca materie primă, la preţuri mici. De ce să importăm cartofi pai congelaţi, bunăoară, dacă ai noştri sunt mai buni?

Să înţeleg că anul acesta Moldova a produs mai mult decât suntem în stare să consumăm, să procesăm şi să exportăm?

Trebuie să producem de trei-patru ori mai mult, dar să ştim şi ce facem cu aceste cantităţi, să învăţăm din experienţa din acest an. Ce rost are să dezvolţi o agricultură modernă fără a avea o industrie agroalimentară pe potrivă şi infrastructura pentru export? Ce folos avem dacă stau elevatoarele pline cu grâu, dacă aşteaptă camioanele cu zilele în rând la port? De asta profită fel de fel de speculanţi, iar agricultorul - care a muncit, a contractat credite, a riscat - e în pierdere. 

Aţi spus „vom investi“. Cine anume şi din ce resurse?

În proiectul legii bugetului pentru 2014 sunt prevăzute subvenţii de 500 de miloane de lei pentru agricultură, cu 100 de milioane mai mult faţă de acest an. În plus, anul viitor vor fi lansate un şir de proiecte: Agricultura Competitivă, de la Banca Mondială; proiectul IFAD etc. Oferindu-le ajutor, îi încurajăm pe fermieri să investească din surse proprii şi credite. Astfel, cele 400-500 de milioane de la stat pot atrage alte vreo 4,5 miliarde de lei în agricultură.

Ce sectoare vor fi susţinute în mod prioritar?

În măsurile de subvenţionare, specificăm în fiecare an acest lucru. În anii precedenţi am investit mult în tehnica agricolă, prin proiectul 2KR, astfel că azi Moldova e destul de bine mecanizată (poate nu e ceea ce ne dorim, dar faţă de alte foste republici suntem cei mai dotaţi), aşa că aici vom acoperi deja mai puţin din costuri – 20-30%. Am început să subvenţionăm masiv sectorul zootehnic şi a pornit să se dezvolte. La producerea laptelui, de exemplu, subvenţiile ajung şi la 60% din investiţii. Acolo unde vedem eficienţă, dăm şi mai mulţi bani, cum e cazul subvenţiilor pentru crearea de elevatoare şi frigidere moderne. Totodată, antreprenorii tineri pot beneficia de subvenţii suplimentare, la fel ca şi cei care vor alege să se constituie în asociaţii. Sper că Legea cu privire la crearea grupurilor de producători va fi susţinută şi în a doua lectură şi vom reuşi, în sfârşit, să-i convingem pe moldoveni să lucreze în asociaţii (să fie entităţi juridice distincte, dar să cumpere resursele materiale şi să-şi găsească pieţe de desfacere împreună, să nu umble fiecare cu lada lui de mere şi să caute cumpărător).

Cele 500 de milioane sunt doar de la bugetul de stat?

454 de milioane sunt de la bugetul de stat, iar 46 de milioane sunt din bani europeni, nerambursabili. Dar avem şi granturi adiţionale, plus credite preferenţiale, pentru 40 de ani. Aceşti bani se vor răscumpăra de multe ori, dacă sunt folosiţi eficient. Cu regret, am avut şi cazuri când creditele au fost folosite fără cap şi statul a fost nevoit să le ramburseze, vă amintiţi de primul proiect agricol, de exemplu. Timp de patru ani am acumulat suficientă experienţă la subvenţionarea agriculturii – am început de la un regulament mai şubred, cu surse mai puţine, dar în fiecare an am lucrat cu echipa, cu producătorii agricoli, am analizat şi vă asigur că mecanismele prevăzute acum sunt eficiente în proporţie de 80%.

Dar e suficient jumătate de miliard de lei pentru a-i susţine pe agricultori?

Evident că nu. Oamenii au de ce să fie nemulţumiţi. Cum să fie mulţumiţi când ştiu că la vecini se plătesc de zeci de ori mai multe subvenţii? Trebuie să muncim serios pentru integrare europeană şi în curând vom avea acces la surse mult mai substanţiale. Însă dacă batem pasul pe loc sau regresăm - cum a fost în anii 2001-2009 -, vom continua să ne plângem. Să nu creadă însă cineva că imediat ce vom semna Acordul de Asociere, în Moldova vor apărea râuri de lapte cu maluri de unt şi va ploua cu euro. Va trebui să lucrăm mult, şi nu oricum, dar la standarde europene, care sunt dure, da, însă dau rezultate în timp. Niciun popor nu doreşte să se civilizeze de bună voie, dar fără UE nu facem nimic. Uneori mă gândesc că poate cel mai mare beneficiu pentru agricultori va fi eradicarea măcar parţială a corupţiei, care blochează tot şi ăsta este un mare avantaj al asocierii noastre la UE.

Comuniştii sperie lumea cu Acordul de Liber Schimb, care, potrivit lor, îi va distruge pe producătorii moldoveni...

Am câteva argumente pe care comuniştii nu le pot combate. Şi în Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România au fost fluturate astfel de sperietori înainte de aderarea la UE. Şi unde sunt astăzi aceste ţări? S-au dezvoltat şi sunt mult înaintea noastră. UE nu pune pe nimeni la zid: liberalizează piaţa să o invadăm. UE vine cu surse financiare serioase, cu tehnologii, care ne ajută să ne modernizăm. Totodată, să nu deschidem piaţa înseamnă să continuăm să protejăm ineficienţa. Ştiu că pe alocuri este dureroasă liberalizarea. Eu am fost cel care, în martie, la Bruxelles, am blocat la un moment dat negocierile, când am văzut unele atitudini prea liberale. Desigur, producătorii noştri nu se pot compara cu cei din UE, unde totul e bine pus pe roate de zeci de ani şi unde se dau subvenţii colosale. De aceea am prevăzut şi restricţii la import, şi termene de tranziţie, pentru a-i proteja. Dar nu suntem o insulă izolată, aşa că cei care nu se vor moderniza nu vor rezista. Concurenţa e leacul dureros care te salvează. Trebuie să ne bucurăm că ni se deschide o piaţă extraordinară, să accesăm fonduri şi să muncim intens. 

Pe ce produse ar trebui să punem accentul pentru a ne impune pe piaţa europeană?

Trebuie să valorificăm bogăţia noastră - solurile foarte bune - şi să dezvoltăm agricultura de valoare înaltă. Grâul, floarea-soarelui, porumbul se fac bine şi nu avem probleme la comercializare. Dar câţi bani obţinem la metru pătrat, câţi oameni sunt implicaţi? Puţini. Ai un tractor cu GPS, o semănătoare, o stropitoare, trei mecanizatori şi poţi să alungi lumea din sat.

rebuie să ne orientăm, în primul rând, la creşterea strugurilor de masă şi producerea vinurilor de calitate. Deficitul de vin în lume creşte. Aici e şansa noastră – avem vinuri foarte bune, avem pieţe şi în Est, şi în Vest, acum UE ne-a deschis larg uşa. De pe un hectar de viţă de vie, făcând vinuri de calitate, poţi avea un profit de zeci de ori mai mare decât de pe unul cu cereale. Apoi, fructele şi legumele noastre, care sunt deosebit de gustoase şi sunt organice. La fel e şi carnea produsă în Moldova, produsele lactate, brânzeturile. Creşterea pomuşoarelor e o altă şansă nevalorificată. E o crimă să aducem vara roşii şi castraveţi din Turcia! Trebuie să investim în livezi intensive, în sere şi complexe zootehnice moderne, să ne învăţăm a procesa şi a ne promova şi vom face bani frumoşi.

Agricultorii mizează că vor beneficia de fondurile ENPARD. De ce întârzie lansarea programului?

Încă anul trecut urma să aibă loc o reuniune la Chişinău, la care să discutăm despre implementarea
ENPARD-ului. Apoi s-a vehiculat data de 11 octombrie 2013, dar iar a intervenit ceva şi s-a schimbat pentru 23 ianuarie 2014. La Chişinău vor veni miniştrii Agriculturii din Parteneriatul Estic şi din UE, plus doi comisari europeni – Dacian Cioloş (comisarul pentru Agricultură), şi Štefan Füle (comisarul pentru Extindere şi Politica de Vecinătate). Pentru început vom beneficia de 46 de milioane de euro, aşa-zisele fonduri ENPARD Like, un fel de testare a programului.

Ca să se convingă europenii că suntem capabili să valorificăm astfel de fonduri?

Noi nu avem probleme de absorbţie. Sistemul este funcţional, totul e organizat, putem asimila eficient şi de zeci de ori mai mulţi bani. Suntem gata oricând să acredităm la Bruxelles Agenţia pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Aşa sunt rigorile UE, trebuie să se convingă că putem face faţă. Ar fi o mare ruşine pentru Ministerul Agriculturii să vină europenii cu surse financiare, iar noi să nu avem capacităţi de asimilare. Ar fi un dezastru. Mai e un aspect. Trebuie să-i convingem pe europeni că Republica Moldova nu trebuie tratată la fel ca Georgia sau Armenia, ci trebuie să beneficieze de fonduri mai generoase, pentru că noi nu avem resurse naturale, ci doar spaţiu rural şi agricultură, bogăţia noastră sunt cele două milioane de hectare de sol fertil.

Dar sunt capabili producătorii noştri agricoli să scrie proiecte pentru a accesa fonduri europene?

Îi instruim. Oamenii noştri se supără când le spunem: vreţi subvenţii, scrieţi un plan de afaceri. Învăţaţi-vă
acum, pentru ca atunci când vor veni fonduri europene mari să nu fiţi nevoiţi să contractaţi companii care să vă scrie proiecte şi să vă ia jumătate din bani. Avem Agenţia de Consultanţă în Agricultură, Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor. Avem multe programe în cadrul cărora vom continua să pregătim oamenii.

„Dacă vom livra în UE vin prost, prietenia se va termina“ 

Apropo de deschiderea UE. Cum apreciaţi decizia Parlamentului European de a liberaliza piaţa pentru vinurile noastre?

E un gest prietenesc, de încurajare, o mare şansă pentru vinificatorii moldoveni, care, de la 1 ianuarie, vor avea drum deschis la export în UE. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. Trebuie să ne mobilizăm şi să punem accent pe marketing, pentru că, dacă oamenii din Europa nu vor şti de existenţa vinului moldovenesc, degeaba mai sunt scoase toate restricţiile la export. Îmi pun mari speranţe în Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, creat recent (în locul Agenţiei Moldova-Vin, care doar bani colecta), şi vom începe să ne promovăm activ vinurile în UE.

Cu ocazia vizitei la Chişinău a secretarului de stat al SUA, John Kerry, nu doar Europa, ci toată lumea a auzit de Moldova şi de vinurile noastre...

E adevărat, ni s-a făcut o publicitate puternică. Ăsta şi a fost scopul nostru când am decis să facem o prelansare a brandului naţional „Wine of Moldova“, cu prilejul vizitei lui John Kerry. Acum, dacă toţi cei care au auzit de vinul moldovenesc şi sunt curioşi să-l guste ar cumpăra măcar câte o sticlă, ne-am rezolva problemele. Dincolo de glumă, sunt încrezător că brandul vinicol al ţării ne va ajuta mult să ne facem cunoscute vinurile. Pe 17 decembrie, în ajunul Vernisajului Vinului, vom avea încă o lansare a mărcii, cu toţi producătorii, frumos.

Şi de pe „frontul de Est“ ce noutăţi avem?

În ultimele două luni am fost de patru ori la Moscova, am avut discuţii serioase, inclusiv cu ministrul Agriculturii al Rusiei. Am încercat să rezolv această situaţie şi cred că am reuşit să convingem că nu mai sunt probleme în Moldova. La ultima scrisoare de la Rospotrebnadzor, în care se mai puneau unele întrebări şi ni se cereau acte suplimentare, am trimis răspuns vinerea trecută.

Noi am făcut tot ce ni s-a cerut. Dar când văd că ping-pongul ăsta continuă la nesfârşit, deşi am epuizat toate argumentele, mă conving încă o dată că trebuie să ne ocupăm foarte serios de piaţa europeană şi de alte pieţe. Dar asta nu înseamnă în niciun caz că renunţăm la cea rusească. Noi nu cedăm, vom continua să negociem şi cred că vom găsi soluţii. Nu e doar interesul nostru ca vinurile moldoveneşti să revină în Rusia, ci şi al consumatorilor ruşi, cărora le plac băuturile alcoolice produse în Republica Moldova.

În ce măsură suntem capabili să reorientăm repede exporturile spre piaţa UE?

Suntem capabili, marea noastră problemă este promovarea, după cum am mai menţionat. Nimeni nu cumpără vin, dacă nu e bine prezentat, trebuie să-l convingi pe consumator. Dar, repet, extinderea pe piaţa Uniunii Europene nu înseamnă că trebuie să o pierdem pe cea rusă. Totodată, trebuie să continuăm să conlucrăm şi cu Belarus, şi cu Kazahstan, să pătrundem mai mult în China, în Turcia (unde merg la odihnă mulţi turişti din spaţiul CSI, care apreciază vinurile noastre).

Ce alte piedici există? În afară de promovare, la ce ar trebui să mai atragă atenţia producătorii de vin?

Vinificatorii noştri au o mare problemă. Ecoul embargoului din 2006 încă se mai resimte. Atunci au fost puşi într-o situaţie foarte dificilă, aveau contractate credite şi restricţiile impuse de ruşi i-au afectat grav, încât unii nici până azi nu-şi pot reveni. La Guvern discutăm să găsim o modalitate pentru a reeşalona acele credite. Restul tot ce s-a cerut în sectorul viti-vinicol noi am făcut – au fost scoase accizele, o parte din taxe, am adoptat legea nouă şi vinul a devenit produs agroalimentar, aşa cum e considerat în UE, a fost creat Oficiul Naţional al Viei şi Vinului...

Trebuie să fim foarte atenţi la calitate, nu doar la vinuri mă refer, ci la produsele alimentare, în general. Europenii spun clar: vă putem face avansuri la unele capitole, dar în ceea priveşte siguranţa alimentelor rigorile sunt foarte stricte. De aceea m-am zbătut atâta pentru a face ordine în acest domeniu, unde avem un ghem de probleme. De aceea e atât de important să nu existe tot soiul de interese, să nu se facă speculaţii, ci să funcţioneze normal Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor.

Dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva din cauza produselor noaste în UE, apoi acei europeni care tare ne îmbrăţişează şi ne deschid piaţa să vedeţi cum îşi vor schimba atitudinea. Dacă în UE se va găsi vin falsificat şi se va demonstra că e din Moldova şi este ofensiv, vom fi pedepsiţi dur, prietenia se va termina repede.
 

„Voi insista pe impozitul agricol unic“

Fermierii aşteaptă simplificarea promisă a sistemului de taxe. De ce în proiectul ajuns în Parlament, în loc de şase taxe comasate în aşa-numitul impozit agricol unic, sunt doar două?

Eu am susţinut şi am promovat impozitul unic, dar nu ministrul Agriculturii este responsabil de politica bugetar-fiscală. Şi la Ministerul Finanţelor sunt oameni profesionişti, care doresc să-i ajute pe agricultori, dar nu se face nimic repede. Au fost discuţii foarte serioase şi cu reprezentanţii FMI, încercăm să promovăm punctul nostru de vedere, dar nu e totul atât de simplu cum pare.

Am dorit, ca să nu fie mare risc pentru buget, să implementăm iniţial un proiect-pilot în trei raioane din Nord, Centru şi Sud. Cineva spunea că acest impozit unic ar duce la corupţie. Este dezinformare. Dimpotrivă, e o modalitate de a stârpi corupţia din sistem. Ai atâtea hectare, ai plătit conform suprafeţei deţinute şi nu ai treabă cu alte structuri. Voi insista în continuare pe acest impozit.

Dar oamenii au motive să fie nemulţumiţi, totuşi. Li s-a promis revenirea la TVA de 8% şi, la fel, nu s-a făcut...

Ar fi păcat ca agricultorii să fie supăraţi pe mine, lupt din toate puterile ca agricultura să fie declarată prioritate în Republica Moldova. Insist că avem nevoie de stabilitate şi claritate. Nu poţi în şase ani să schimbi de câteva ori politica bugetar-fiscală! Să nu zăpăcim oamenii modificând atât de des modalitatea de impozitare. Ce facem noi cu mii şi mii de contabili? Când să-i pregătim? Vine Fiscul şi îi amendează, dar de ce să-l pedepseşti pe om, dacă în fiecare an se schimbă regulile? Evident că sunt greşeli, însă nu sunt intenţionate. E şi vina agricultorilor şi a asociaţiilor din domeniu, pentru că nu întotdeauna au o poziţie consolidată – unii vor TVA de 8%, alţii spun că e bine să rămână 20%, cu rambursarea a 12%...

Dar la ce etapă este proiectul privind impozitarea terenurilor lăsate paragină?

Este în Parlament, în dezbatere în comisii. Unii deputaţi îşi fac griji să nu fie sancţionaţi ţăranii chinuiţi, bătrânii şi bolnavii care nu au resurse pentru a lucra pământul. Vă asigur însă că nu pe ei îi vizăm, ci mai ales pe acei proprietari care au cumpărat pământ cu gând că se vor îmbogăţi când vor mai creşte preţurile şi-l lasă pârloagă, nu vor să investească. Nu e normal ca mai bine de 10% din terenurile agricole să stea în paragină. Sper că până la sfârşitul anului proiectul va ajunge pe agenda şedinţelor plenare ale Parlamentului.

Mai aveţi un proiect „cu barbă“ – construcţia mega centrului agroalimentar la periferia Chişinăului. Aţi renunţat cumva la el?

În niciun caz. S-au împotrivit unii deputaţi, au blocat proiectul. Dar nu ne-am oprit, am găsit altă soluţie. Acum am finalizat proiectarea, suntem în negocieri cu Banca Europeană de Investiţii pentru a accesa fonduri egale cu jumătate din costuri. Am pregătit o licitaţie prin care vom încerca să găsim investitori pentru celelalte 50%, ca să edificăm centrul agroalimentar. Îl vom face, sper anul viitor să începem construcţia. Totul e pregătit, a rămas să găsim banii necesari.