De ce a intrat în insolvenţă Carpatair, compania moldoveanului Nicolae Petrov

Carpatair mai efectuează curse doar de pe Aeroportul din Chişinău

Compania aeriană Carpatair, fondată de milionarul moldovean Nicolae Petrov în anul 2000 şi singura companie de linie cu capital privat din România, a obţinut în 23 ianuarie 2014 intrarea în insolvenţă, cu intenţia de a urma un proces de reorganizare judiciară.

Cauzele acestei decizii sunt legate în principal de existenţa unor litigii împotriva Aeroportului Timişoara având ca obiect activităti anticoncurenţiale investigate în prezent de Comisia Europeană dar şi de instanţele şi autoritătile din România, daunele estimate depâşind 30 milioane de euro, se precizează într-un comunicat al Carpatair. Compania este reprezentată în litigiile cu Aeroportul Timişoara de către casa de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

În timpul procesului de reorganizare, compania va continua o activitate comercială normală, iar conducerea companiei va fi asigurată de actuala echipă de management condusa de Nicolae Petrov, sub supravegherea administratorului judiciar desemnat. În acelaşi timp de la începutul acestui an Carpatair şi-a redus semnificativ programul de operare, menţinându-se doar zborurile profitabile.

A păstrat doar cursele de la Chişinău

La începutul lunii ianuarie, Carpatair a stopat până la finalul lunii martie zborurile pe care le realiza de pe aeroporturile din Timişoara, Bacău şi Craiova din România, ope­rând doar două curse din Republica Moldova pe rutele Chişinău - Veneţia şi Chişinău - Londra. „Sunt suspendate zborurile până în aprilie“, a fost răspunsul unui reprezentant de la departamentul de rezervări.

Aceste mişcări au venit în contextul în care compania aeriană şi-a schimbat anul trecut acţionariatul. Fostul pilot de MIG Nicolae Petrov, care a pus bazele companiei aeriene Carpatair în urmă cu 13 ani, convingând mai mulţi oameni de afaceri elveţieni dar şi pe pe unul dintre cei mai bogati oameni din lume, Ingvar Kamprad de la IKEA, să investească în ideea lui de business, mai deţinea la finalul anului trecut doar 12,8% din companie (2,8% direct şi 10% indirect prin firma Air Service), jumătate faţă de cât controla în prima parte a anului trecut.

Carpatair a beneficiat de o infuzie de capital de 5 milioane de euro, iar elveţienii au fost singurii care au venit cu bani. Petrov nu a participat la majorare, astfel că participaţia lui s-a redus, potrivit ZF.ro.

Mai mult, în acţionariatul Carpatair a intrat un avocat elveţian, Adrian Wickihalder, în vârstă de 38 de ani, care deţine 14,9% din acţiunile companiei aeriene. Elveţianul Georg Robert Wiederkehr a devenit în urma majorării de capital din vară cel mai important acţionar al transportatorului din Timişoara. El a ajuns la 48% din acţiunile Carpatair la finalul lui 2013, faţă de 26,6% în iunie anul trecut.

În anul 2012, Carpatair a avut afaceri de 245 milioane de lei (55,6 milioane de euro) şi pierderi de 36 milioane de lei (8,1 milioane de euro), la 412 angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Faţă de anul 2011, afacerile s-au redus cu 17%, iar pierderile au crescut de patru ori. Compania nu a mai raportat profit din 2007, când a obţinut un profit net de 1,4 milioane de lei (318.000 euro).

Anterior directorul Aeroportului Timişoara, Dan Idolu, a afirmat că vinovat de problemele companiei Carpatair este chiar managementul acesteia. Astfel, Idolu a explicat că această companie a folosit din 2007 Aeroportul Internaţional Timişoara drept nod aerian de tranzit şi că doar între 13% şi 20% dintre pasagerii Carpatair plecau sau veneau în Timişoara, restul aflându-se în tranzit între destinaţiile din vest şi est ale companiei.

A investit circa 50 de milioane de euro

Carpatair a transformat în HUB aeroportul din Timişoara, investind circa 50 milioane euro timp de 12 ani în liniile aeriene, fabrica de reparaţii aeronave, şcoala de piloţi etc. Compania efectua peste 380 zboruri săptămânale pe Aeroportul Timişoara către 34 de destinaţii, asigura peste 50% din veniturile Aeroportului Timişoara (3,5 milioane de euro anual) şi peste 500 locuri de muncă de înaltă calificare la Carpatair şi alte circa 300 la unităţile şi societăţile care asigurau serviciile conexe: Aeroport, Politia de Frontieră, Serviciul de Securitate, Vama, Catering.

Potrivit oficialilor Carpatair, problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii".

Tarifele de aeroport au devenit de cinci ori mai mari pentru Carpatair faţă de concurentul principal, iar o mare parte a traficului companiei a fost transferată - „prin mijloace ilegale şi anticoncurenţiale" - către Wizz Air, care continuă să beneficieze de preţuri de patru ori mai mici şi în în 2013.

Nicolae Petrov a înfiinţat Carpatair în 2000, compania ajungând să transporte circa 600.000 de pasageri, potrivit datelor din 2012.