Bugetul Republicii Moldova abia ţine ţara pe linia de plutire

Săptămâna trecută Guvernul Republicii Moldova a aprobat mai multe proiecte financiare: proiectul bugetului de stat pentru anul 2015, politica bugetar-fiscală pentru trei ani, bugetul asigurărilor sociale şi cel al asigurărilor medicale. Bugetul de stat urmează să fie dezbătut în parlament în condiţiile în care Republica Moldova nu are un acord cu FMI.

În anul 2014 marea parte a bugetului naţional a fost format din venituri din taxe şi impozite, care au constituit 83,9% sau peste 35 şi jmătate de miliarde de lei, cu 362 de milioane de lei mai puţin. Pentru anul 2015 se preconizează o creştere a veniturilor faţă de anul 2014 cu 2,6 miliarde de lei, sau cu 9,5%. Cea mai mare parte a veniturilor vor fi tot din taxe şi impozite, circa 83%. Veniturile nefiscale vor constitui 1,1 miliarde de lei sau circa 3,6%.

Situaţie anormală

Potrivit Galinei Şelari, directorul executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, nu este o situaţie normală când 83% din bugetul de stat este asigurat din încasările fiscale. Acest indice demonstrează că în 25 de ani Republica Moldova nu a fost aptă să creeze propriile surse de venit. „Aceşti bani vin de la vamă. Este TVA-ul şi impozitul pe import. Iar ceea ce se importă se cumpără din contul banilor trimişi de gastarbaiterii moldoveni. Deci banii vin din străinătate pentru a cumpăra mărfuri produse în străinătate. E o situaţie absolut anormală”, declară Galina Şelari.

Totodată, în anul curent se prevede un venit în bugetul de stat de 30,3 miliarde lei, iar cheltuielile prevăzute sunt de 34,3 miliarde lei, astfel deficitul bugetar ajunge la 3,9 miliarde lei. Deficitul urmează să fie acoperit din surse externe – 2,8 miliarde lei şi surse interne precum valori mobiliare de stat emise pe piaţa primară în sumă de 0,5 miliarde lei, răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 93,1 milioane lei. Veniturile din granturi oferite de investitori şi donatori au constituit în anul 2014 puţin peste patru miliarde de lei.

Deficit fără acoperire

Deficitul prognozat este destul de mare, apreciază expertul citat. Din punctul de vedere al Galinei Şelari, nu este corect ca pentru acoperirea deficitului bugetar să fie  prevăzute sume care urmează să vină de la parteneri externi. Cu atât mai mult cu cât semnalele partenerilor externi spun că există o posibilitate ca aceşti bani să nu vină în volumul la care se aşteaptă Guvernul. „Noi nu avem un memorandum cu FMI, abia am depus cererea pentru începerea negocierilor cu FMI. Aceste tratative vor fi foarte complicate, e clar. Nu cunoaştem cum vor funcţiona donatorii”. În acest context este semnificativ mesajul pe care l-a dat ambasadorul UE, Pirkka Tapiola care a spus în cadrul prezentării raportului Comisiei Europene pentru anul 2014, că Republica Moldova trebuie să găsească surse proprii pentru buget. Potrivit Galinei Şelari, Republica Moldova are experienţa anilor 2000 de a supravieţui în condiţiile absenţei finanţării din exterior.

Regulile jocului se schimbă în timpul jocului

Potrivit Galinei Şelari, directorul executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, cel mai important şi controversat document aprobat săptămâna trecută de Guvern se referă la politica bugetar-fiscală pentru următorii trei ani. În luna iunie, Guvernul trebuie să prezinte primele abordări faţă de politica fiscal-bugetară pentru anii 2016 – 2018. A prezenta la mijlocul anului 2015 politica bugetar-fiscală, inclusiv pentru anul curent, în condiţiile derizorii în care se află acum economia şi business-ul, este un pas dur. „Practic regulile jocului se schimbă în timpul jocului. Cred că ar fi raţional să se ţină cont de prevederile bugetar fiscale de anul trecut”, declară Galina Şelari. Potrivit expertului, politica trebuie ajustată în asemenea mod ca business-ul să fie pregătit pentru a se adapta la noile cerinţe.

„Se schimbă politica cu privire la toate impozitele indirecte. De exemplu TVA-ul de 8% rămâne neschimbat doar pentru sfeclă, iar pentru celelalte s-au mărit, şi asta în cazul în care subsidiile în agricultură sunt minime”, declară Galina Şelari. Potrivit expertului, noua politică bugetar-fiscală nu contribuie la ieşirea din criza economică, şi este orienattă doar spre suplinirea bugetului.

Nu a fost consultată societatea

Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova (CNPM) susţine că în acest an Guvernul nu s-a consultat cu partenerii sociali înainte de a aproba cele trei bugete foarte importante pentru mediul de afaceri şi pentru angajaţi – bugetul de stat, cel al asigurărilor sociale şi cel al asigurărilor medicale.

Igor Crapivca, vicepreşedinte CNPM, a menţionat că Guvernul Gaburici a comis greşeli vitale. Prima este adoptarea bugetelor fără consultarea celor pentru cine aceste bugete contează. „Au făcut ceva pentru popor fără să întrebe poporul”. A doua greşeală e că în continuare se adoptă un buget de existenţă, în loc să fie unul de dezvoltare. Şi a treia greşeală este faptul că prin bugetele adoptate se face o presiune şi mai mare asupra contribuabililor oneşti, fără să se lupte cu economia tenebră.