Aproape un sfert din cererile de înregistrare depuse la AGEPI sunt pentru branduri moldoveneşti

Pe toată perioada de activitate a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), din 1993 până în prezent, în Moldova au fost depuse peste 100.000 de cereri de înregistrare a mărcilor, dintre care 21,5 % provin de la solicitanţi naţionali.

Vicedirectorul general al AGEPI, Svetlana Munteanu, a spus că înregistrarea unei mărci îi conferă protecţie teritorială faţă de concurenţi, relevă IPN. Numărul mare de cereri depuse de către solicitanţii străini, care este în creştere de la an la an, nu trebuie să alarmeze, ci să bucure, deoarece acest fapt denotă că piaţa Republicii Moldova este atractivă din punct de vedere economic şi este regenerabilă şi propice pentru o concurenţă liberă.

„Această creştere provoacă la prima vedere confuzia că este un număr mai mic de cereri depuse de către solicitanţii naţionali, însă nu trebuie să uităm că cele 78,5% de cereri provin din 120 de ţări, comparativ cu 21,5 % de cereri care provin din partea unei singure ţări, Moldova, care în raport procentual are cel mai mare număr de cereri depuse”, a subliniat Svetlana Munteanu. În topul celor mai activi solicitanţi străini sunt cei din Germania, Elveţia, Franţa, SUA şi Italia.

Principiile care stau la baza legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mărcilor sunt stabilite în Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale din 20 martie 1883, care în prezent numără 175 de state membre. Orice persoană fizică sau juridică, din orice ţară membră a acestei Convenţii, are dreptul de a solicita şi va obţine înregistrarea mărcii în orice alt stat membru, dacă marca nu contravine condiţiilor de înregistrare.

Solicitanţii străini care depun cerere de înregistrare a unei mărci pe teritoriul altui stat acţionează prin intermediul unui reprezentant. În cazul Republicii Moldova, solicitanţii străini trebuie să fie reprezentaţi de către un mandatar autorizat în proprietate intelectuală, atestat de către AGEPI.

Cererea de înregistrare a unei mărci prin procedura naţională se depune la AGEPI, care verifică dacă sunt îndeplinite toate cerinţele, şi îi atribuie acesteia un număr şi dată de depozit, după care datele privind cererea sunt publicate în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală (BOPI). În termen de trei luni din data publicării cererii, orice persoană interesată poate prezenta în scris la AGEPI observaţii motivate.

„Dacă în urma examinării de fond a semnului solicitat spre înregistrare se constată că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru înregistrarea mărcii, AGEPI decide înregistrarea acesteia pe un termen de 10 ani, cu posibilitatea reînnoirii pe termene consecutive de 10 ani, ori de câte ori este nevoie”, a explicat Svetlana Munteanu.

Protecţia mărcilor poate fi solicitată şi prin procedură internaţională, potrivit Aranjamentului de la Madrid privind înregistrarea internaţională a mărcilor şi Protocolului la acest aranjament (Sistemul de la Madrid). „Cei mai mulţi solicitanţi străini preferă să solicite protecţia mărcilor pe teritoriul ţării noastre prin Sistemul de la Madrid. De avantajele acestui sistem beneficiază şi solicitanţii naţionali care doresc să-şi protejeze mărcile în cele 92 de state membre ale acestuia, până în prezent fiind înregistrate 510 mărci cu originea Republica Moldova”, a comunicat Svetlana Munteanu.

În concluzie, vicedirectorul general al AGEPI a spus că în Moldova cultura în domeniul proprietăţii intelectuale, în general, şi a mărcilor, în particular, mai lasă de dorit. Mai e nevoie să se lucreze cu solicitanţii, să se ridice nivelul de conştientizare a ceea ce înseamnă o marcă, cum trebuie concepută, care sunt modalităţile şi beneficiile protecţiei, cum trebuie aparate drepturile.