În ultimul deceniu, schimburile comerciale dintre Republica Moldova şi România au crescut de cinci ori
0Ascensiunea semnificativă a comerţului moldo-român este rezultatul unor interese pur economice, şi nu a fost influenţată de politic, susţin specialiştii
Pe parcursul ultimului deceniu, relaţiile economice dintre Republica Moldova şi Romania au fost în ascensiune. O confirmă datele statistice: volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a crescut din 2003 şi până în 2012 de circa cinci ori. În anul 2008, România a fost chiar cea mai importantă piaţă de desfacere pentru mărfurile moldoveneşti, devansând Federaţia Rusă.
„Motoraşul intregrării“
Această evoluţie a fost contrară relaţiilor politice dintre ţările vecine. „Creşterea semnificativă a comerţului dintre Republica Moldova şi România se datorează, în special, oamenilor de afaceri, care îşi caută singuri pieţe de desfacere. De fapt, comerţul a devenit motoraşul integrării economice a Republicii Moldova în Uniunea Europeană alături de România“, apreciază economistul Viorel Chivriga.
Astfel, contrar previziunilor legate de anularea în 2007 a acordului de liber schimb dintre cele două ţări, aderarea României la UE a avut un efect pozitiv asupra relaţiilor comerciale moldo-române. Din 2007 şoi până în 2012, exporturile pe piaţa românească au crescut de 2,3 ori, iar importurile - de 1,7 ori.
Cablul electric, primul la export, petrolul la import
În prezent, România este al doilea partener comercial al Republicii Moldova. Anul trecut, aproape jumătate din volumul exporturilor a fost pe seama cablurilor electrice, urmate, la mare distanţă şi cote mai mici de 4%, de zahăr, boabe de soia, ulei vegetal, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Această structură s-a format în ultimii trei-patru ani şi se datorează fabricilor de componente pentru industria de automobile construite recent în Republica Moldova, care îşi livrează producţia uzinelor auto din România.
La capitolul importuri, poziţia dominantă este ocupată de produsele petroliere, cu o cotă de 36%. La distanţă mare urmează cablurile electrice, cosmeticele, mobila, detegenţii şi automobilele, care au cote sub 5%.
„Vorbă multă, fapte puţine“
Specialiştii spun că ţara noastră are prea puţine de propus la export. „Oferta de mărfuri din Republica Moldova este foarte redusă. În plus, în ultimii ani se constată că există probleme majore în privinţa competitivităţii produselor noastre“, explică Viorel Chivriga.
În opinia lui, remediul ar fi creşterea competitivităţii mărfurilor, dezvoltarea cooperării economice transfontaliere şi atragerea investiţiilor româneşti în industria alimentară moldovenească.
„Din păcate, la nivel oficial mai mult se discută la acest capitol decât se întreprind măsuri“, constată expertul, care nu se aşteaptă la schimbări radicale după vizita preşedintelui român Traian Băsescu la Chişinău.
Mai optimist, economistul Alexandru Fala de la centrul analitic Expert-Grup crede că în următorii ani relaţiile economice vor cunoaşte un nou impuls. „În primul rând, acesta va veni de la realizarea proiectelor de interconexiune a reţelelor de gaze şi de energie electrică din Republica Moldova cu cele din România. Este foarte probabil ca în scurt timp chiar să importăm gaze din România, ceea ce poate duce la schimbări radicale“, afirmă expertul.
El atrage atenţia asupra importanţei stabilităţii politice din Republica Moldova. „Instabilitatea politică, alături de barierele vamale, corupţia şi problemele din justiţia moldovenească din ultimii ani, a fost unul din factorii principali care au împiedicat venirea mai multor investitori din Vest, inclusiv din România“, precizează Alexandru Fala.
Soluţii guvernamentale
În cadrul recentei vizite de lucru la Bucureşti a ministrului moldovean al Economiei, Valeriu Lazăr, omologul său român, Varujan Vosganian, a propus organizarea unui forum de afaceri moldo-român, în vederea impulsionării relaţiilor investiţionale dintre cele două ţări.
Discuţiile s-au concentrat pe stabilirea agendei sesiunii Comisiei mixte de la Chişinău, din 3 şi 4 octombrie. Ministrul român a propus să fie organizată până atunci o întâlniri la Iaşi între oficialităţile locale române şi moldovene pentru o colaborare regională susţinută.
"Relaţiile economice vor fi impulsionate de proiectele de interconexiune a reţelelor energetice". Alexandru Fala, economist "Oferta de mărfuri din Republica Moldova este redusă, iar produsele noastre nu sunt competitive" Viorel Chivriga, economist
Principalele investiţii româneşti din Moldova
La finele lui 2011, România era al cincilea investitor în Republica Moldova, după Rusia, Olanda, Cipru şi Franţa. Conform datelor Fondului Monetar Internaţional, după debarcarea comuniştilor, în anii 2009-2011, investiţiile româneşti în economia moldovenească s-au majorat cu peste 40% şi au ajuns la 245 de milioane de dolari.
Principalele investiţii româneşti sunt în domeniile bancar, comerţ şi servicii, în sectorul productiv fiind mai puţine. „Multe dintre investiţiile majore au venit mai degrabă pe filieră românească şi sunt făcute de investitori ce au ajuns iniţial în România şi care, datorită similitudinilor lingvistice şi culturale, au decis să se extindă în Republica Moldova“, susţine Ciprian Ciucu, expert al Centrului Român de Politici Europene într-un studiu dedicat relaţiilor moldo-române.
Cele mai notorii investiţii româneşti sau venite pe filieră românească sunt Rompetrol şi Petrom (petrol), BCR – Erste Bank, Raiffeisen Leasing şi Banca Transilvania (servicii bancare), Pro TV, Realitatea TV şi Adevărul Holding (mass-media), UTI (sisteme de securitate), DRA Draexlmaier Automotive (componente auto), Metro Cash and Carry Moldova (retail), Romstal Trade (instalaţii sanitare), Orange Moldova (telecomunicaţii), European Drinks (industria alimentară), Sika România (construcţii), Romsym Data (IT) şi Arabesque (servicii).
Una din ultimele investiţii este uzina de producere a plasei din polimeri şi fibre din sticlă pentru construcţii în zona economică liberă Valcanes, în care firma românească Terra Impex a investit 2,5 milioane de euro.