Transnistria şi Republica Moldova puse în oglindă la Sibiu

Problemele Republicii Moldova sunt văzute diferit de pe cele două maluri ale Nistrului. Foto Adevărul Moldova

Experţi de la Chişinău şi Tiraspol s-au reunit la Sibiu pentru a discuta problemele care afectează cele două maluri ale Nistrului, de la economie la drepturile omului. Concluziile dezbaterilor vor constitui baza unui raport care va fi lansat în luna iunie.

Economia blocată de conflictul îngheţat

Lipsa investiţiilor constituie cea mai mare problemă economică pentru Republica Moldova şi Transnistria, conform Galinei Şelari de la Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme din Chişinău. Dezvoltarea economică este imposibilă fără investiţii, iar Republica Moldova şi Transnistria nu reuşesc să atragă fonduri suficiente. Sursele de finanţare interne ale Republicii Moldova, chiar dacă sunt reduse ca dimensiuni, nu sunt folosite pentru dezvoltare şi este preferată exportarea acestor capitaluri. La rândul lor, firmele străine nu îşi riscă propriul capital şi preferă să participe la proiecte de dezvoltare care implică fonduri de la donatorii internaţionali. Pe lângă aceste probleme, investiţiile sunt blocate în Republica Moldova şi Transnistria de existenţa conflictului îngheţat, situaţie care nu oferă nici un fel de încredere eventualilor investitori. Viktor Khoteev, expert în cadrul Asociaţiei Stels Tera de la Tiraspol a subliniat o serie de avantaje economice ale Transnistriei: tranzitul de mărfuri, capacitatea de export de energie electrică şi existenţa unei forţe de muncă calificate.

ONG-urile fără bani

Eduard Ţugui (IDIS Viitorul Chişinău) a expus situaţia oarecum paradoxală a organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova: din peste 8.000 de asociaţii obşteşti înregistrate doar 25% sunt active, având cel puţin un proiect implementat. Cea mai mare problemă a organizaţiilor neguvernamentale de la Chişinău este reprezentată de faptul că 90% din fondurile asociaţiilor provin din donaţii externe, ceea ce constituie o imensă vulnerabilitate. Pe de altă parte, organizaţiile neguvernamentale de la Chişinău au fost active în ultimii ani şi au euşit să devină parteneri ai guvernării, mai ales în ceea ce priveşte modificarea unor politici guvernamentale controversate. Vitalie Rotari (Institutul de Drept şi Societate Civilă de la Tiraspol) a afirmat că în Transnistria au fost înregistrate până în anul 2014 peste 2000 de organizaţii neguvernamentale, cele mai multe având sediul la Tiraspol. Una din problemele subliniate de Vitalie Rotari a fost aceea că organizaţiile neguvernamentale de la Tiraspol sunt obligate să se înregistreze la Chişinău pentru a accesa fonduri de la donatori internaţionali.

Berlusconizare şi presiuni în presă

Lilia Barbăroşie (Europa Liberă, Chişinău) a subliniat două fenomene care domină mass-media din Republica Moldova: „berlusconizarea” presei – respectiv concentrarea mai multor mijloace media în mâinile unui actor politic – şi menţinerea unui dezechilibru major în favoarea surselor de informare ruseşti. Pentru combaterea dominaţiei surselor de informaţie ruse a fost găsită soluţia blocării accesului televiziunilor ruseşti pe piaţa mediatică de la Chişinău, însă acest proiect se află încă în dezbatere. Luiza Doroşenko (Media Center, Tiraspol) a prezentat situaţia presei din Transnistria, unde un conglomerat guvernamental care reuneşte televiziunea de stat, radioul, poşta şi tipografia alături de ziarul guvernamental domină fără drept de apel piaţa mediatică de la Tiraspol. Un element specific al administraţiei de la Tiraspol este constituit de încercarea de a controla informaţiile difuzate în mediul virtual, prin închiderea unor siteuri de ştiri şi intimidarea jurnaliştilor.

Drepturile omului - obligatorii

Ion Manole (Promo-Lex Chişinău) a subliniat că deşi legislaţia Republicii Moldova în domeniul protejării drepturilor omului este conformă cu standardele internaţionale în domeniu, principala problemă este reprezentată de carenţele în aplicarea acestei legislaţii. Însă cea mai mare problemă este reprezentată de faptul că populaţia din stânga Nistrului nu beneficiază de aceeaşi protecţie în ceea ce priveşte drepturile omului. „Vina aparţine administraţiei centrale, nu poţi lăsa fără atenţie vreme de un sfert de veac sute de mii de oameni. Republica Moldova este responsabilă de toate încălcările din stânga Nistrului”, susţine Ion Manole.

Proiect comun

Experţi din Chişinău şi Tiraspol s-au întrunit, în perioada 26-29 martie, la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, în cadrul unui workshop internaţional organizat de Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, prin Departamentul de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Studii de Securitate.

Proiectul "Analiza comparativă a dezvoltării pe cele două maluri ale Nistrului. Dialog Chişinău - Tiraspol" este coordonat de conf. univ. dr. Eugen Străuţiu, directorul Centrului în Cercetare în Ştiinţe Politice, în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene şi al Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, proiectul fiind finanţat prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin Centrul Regional pentru Europa şi Asia de Est, fiind sprijinit de Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.