Proiect: judecătorii din Republica Moldova vor avea poliţie proprie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Poliţia judecătorească va fi o structură nouă în cadrul Ministerului Justiţiei, care va avea 284 de angajaţi. Aceasta îşi va începe activitatea cel târziu pe 1 mai 2015.

Ministerul Justiţiei (MJ) a remis pentru discuţii publice proiectul Hotărârii de Guvern pentru crearea unei noi structuri în subordinea sa – cea a Poliţiei judecătoreşti. De fapt, este vorba despre preluarea acestui serviciu de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Potrivit MJ, modificarea respectivă este un pas pentru realizarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei în perioada 2011-2016.

Poliţia judecătorească va păzi judecătorii şi proprietăţile lor

Rolul Poliţiei judecătoreşti va fi de asigurare a securităţii participanţilor la procesele de judecată, a ordinii publice şi a securităţii în sediile instanţelor judecătoreşti (în număr de 47) în timpul orelor de muncă, se arată în Nota informativă a proiectului. Totodată, în afara orelor de muncă securitatea instanţelor va fi asigurată de paza tehnică. De asemenea, Poliţia judecătorească va asigura, în afara orelor de muncă şi la cerere, securitatea participanţilor la proces şi a judecătorilor, membrilor familiilor judecătorilor şi proprietăţii acestora.

Angajaţii noii structuri vor avea statut de funcţionar public. După aprobarea proiectului, Ministerul Justiţiei urmează să organizeze concursuri pentru ocuparea funcţiilor publice vacante. În total, Poliţia judecătorească va avea 284 de angajaţi, faţă de 117, câţi activează în prezent în cadrul serviciului din subordinea Inspectoratului General de Poliţie al MAI. Cei mai mulţi colaboratori vor fi dislocaţi la Curtea de Apel Chişinău, Judecătoria sectorului Botanica (câte 13), Judecătoria sec. Buiucani, Judecătoria sec. Centru/Grigoriopol şi Judecătoria sec. Râşcani (câte 12). Iar cei mai puţini vor activa în cadrul Curţii de Apel Comrat şi Judecătoriile din Anenii Noi, Ştefan Vodă/Slobozia, Dubăsari, Sângerei, Donduşeni, Drochia şi Taraclia (câte 3 persoane).

Costuri suplimentare

Pentru realizarea acestei reforme, vor fi necesare şi costuri suplimentare, care se referă atât la amenajarea şi dotarea birourilor, cât şi la cheltuielile ce ţin de salarizare, echipament sau transport. Astfel, echipamentul pentru un colaborator va costa aproape şapte mii de lei, suma pentru 270 de persoane ajungând la aproape 1,9 milioane de lei. Iar calculul pentru patrimoniul militar al corpului de comandă şi efectivului de trupă va ajunge la peste 1,6 milioane de lei. De asemenea, calculele estimative pentru salarizarea personalului suplimentar se vor ridica la 5,7 milioane de lei pe an.

Ministerul Justiţiei vrea ca Poliţia judecătorească să treacă în subordinea sa începând cu 1 ianuarie 2015, însă recunoaşte că acest lucru nu va fi posibil din punct de vedere practic. Astfel, instituţia propune ca serviciul să-şi continue activitatea în cadrul MAI cel mult patru luni de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern.

Comuniştii s-au înglodat într-un proiect asemănător în 2007

Încercarea de a transfera Poliţia judecătorească de la MAI la MJ are un istoric lung, încă de pe timpul guvernării comuniste, dar care s-a soldat cu lipsa unei cooperări eficiente între cele două instituţii. Astfel, în anul 2007 Guvernul Tarlev-2  a propus Parlamentului un proiect de lege prin care cerea amânarea termenului de trecere a poliţiei judecătoreşti din subordinea MAI în subordinea MJ, fapt determinat, astfel cum se invoca, „de dificultatea realizării la moment a multitudinii de sarcini ce însoţesc o asemenea strămutare”.

Într-un raport de expertiză a acelui proiect de lege, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei sublinia mai multe neajunsuri. Printre acestea se numărau lipsa referinţei la legislaţia comunitară şi standardele internaţionale, dar şi promovarea intereselor MAI prin tărăgănarea resubordonării poliţiei judecătoreşti Ministerului Justiţiei.

Opinia juristului

Chiar dacă, la prima vedere, ar părea să fie un proiect necesar pentru sistemul judecătoresc, unii juriştii spun că această reformă, ca şi celelalte din domeniu, nu va avea efectul dorit din cauza corupţiei. „În R. Moldova nu poţi să introduci niciun proiect nou. În primul rând corupţia nu permite realizarea lui. Iar în al doilea rând, nu există personalul calificat pentru implementarea reformelor”, menţionează juristul Roman Zadoinov. El crede că reformele din domeniul justiţiei nu vor avea un succes, deoarece întreg sistemul de drept este prost şi trebuie reformat din temelie.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite